„-Ucraina liberă vă salută!
-Mulțumesc.
-Nu vă faceți griji, nu gândiți lucruri rele – sunteți deja aici, gata. Nimeni nu vă va mai interoga aici. Gata, ați ajuns”, a fost întâmpinat la punctul de trecere Vladimir, ucrainean plecat din Herson.

Potrivit CurrentTime, punctul de trecere dintre satul ucrainean Domanovo și cel belarus Makranî este singurul coridor umanitar prin care ucrainenii pot părăsi zonele aflate sub ocupația rusă. În fiecare zi, punctul este traversat de 10–20 de persoane. Vara, cifra ajunge până la 100 de persoane pe zi. Majoritatea celor care trec pe aici vin din zonele ocupate ale regiunilor Herson și Zaporojie. Din Donețk și Lugansk vin, însă mai puțini.

„-Se întâmplau de toate acolo. Mi-au spart câțiva dinți.
-Militarii ruși?
-Da, erau beți” a spus Vladimir unui jurnalist.

Lui Victor și Nadejdei le-a luat aproape o săptămână, până au putut părăsi din zona ocupată a regiunii Herson.

„Minele erau amplasate pe teren. Am călcat pe ele cu mașina, iar roata s-a desprins și a fost aruncată la zece metri distanță. Nemții produc un astfel de metal, însă, pe care șrapnelul minei nu l-a străpuns și am rămas vii și nevătămați. Nici nu vă puteți imagina unde am fost. Nimeni nu vă va povesti așa ceva. E un adevărat iad acolo”, a povestit cuplul.

Cel mai îngrozitor este, însă, să trăiești cu frica de a fi ucis dacă părăsești casa, povestesc aceștia. Vă avertizăm că urmează detalii care vă pot afecta emoțional.

 „Mergeți prin oraș și vedeți cum zace un mort. De trei zile. Câinii au început deja să mănânce din el. Noi, cu acel om, am trăit zeci de ani; îl cunoșteam foarte bine. Ne-au interzis și să-l luăm de acolo”, a mai sus Victor, locuitor din Herson.

La punctul de trecere, voluntarii le-au dat cuplului cartele SIM ucrainene. Femeia și-a telefonat imediat fiica, care în prezent locuiește în vestul Ucrainei.

„-Salut, fiică! Salut, salut!” a spus la telefon Nadejda.

Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 200.000 de cetățeni ucraineni rămân încă pe teritoriile ocupate din Donbas. Înainte de 2014, doar regiunea Donețk avea peste 4 milioane de locuitori.

Articolul Viață în teroare, violență și abuzuri zi de zi. Astfel descriu ucrainenii realitatea din teritoriile capturate de Rusia apare prima dată în INFO1.

La o conferință de presă susținută la bordul avionului său, Donald Trump a îndemnat duminică mai multe țări să intervină în Strâmtoarea Ormuz și să apere navele cu petrol de atacurile Iranului.

 „Cerem ca aceste țări să intervină și să-și apere propriul teritoriu, pentru că este teritoriul lor. Este locul de unde aceste țări își primesc energia. Ar trebui să vină și să ne ajute să protejăm acest teritoriu”, a declarat președintele SUA.

Trump a mai afirmat că una dintre cele mai interesate țări ar fi China, care își procură aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare. El a refuzat să spună dacă a propus Republicii Populare Chineze să participe la coaliție. Anterior, Donald Trump a făcut apel și la Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit să participe la această inițiativă. Potrivit publicației The Wall Street Journal, majoritatea dintre aceste țări au refuzat oferta. Guvernul Japoniei a declarat public că nu are, deocamdată, vreun plan de a trimite nave de escortă, chiar dacă importă prin Ormuz aproape 90 la sută din petrolul necesar țării.

 „Întrucât nu am primit încă o astfel de solicitare de trimitere a navelor de escortă, ne este dificil să ne pronunțăm asupra unor chestiuni ipotetice. Guvernul Japoniei examinează care ce măsuri trebui întreprinse”, a spus în plenul Parlamentului de luni, prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi.

Miniștrii energiei din Uniune Europeană s-au reunit luni la Bruxelles pentru a discuta despre măsurile care pot fi luate pentru a asigura navigarea în siguranță prin strâmtoarea Ormuz.

 „Este în interesul nostru să păstrăm deschisă strâmtoarea Ormuz, de aceea discutăm ce putem face noi, Europa, în acest sens. Am fost în contact, la diferite niveluri, cu colegii noștri americani pe acest subiect, însă situația este foarte instabilă”, a spus Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

Ministrul de Externe al Iranului a declarat, duminică, într-un interviu că țara sa este gata să negocieze cu fiecare stat în parte în ceea ce privește tranzitarea în siguranță a navelor cu petrol.

 „Nu pot da numele țărilor, dar am fost abordați de mai multe state care vor să asigure o traversare în siguranță pentru navele lor. Este o decizie care va aparține militarilor noștri. Ei au decis deja să permită unui grup de nave din mai multe țări să traverseze strâmtoarea”, a declarat Abbas Araghchi, ministrul de Externe al Iranului.

Iranul nu este însă dispus să discute cu Statele Unite despre o eventuală încetare a focului.

„Nu am cerut niciodată o încetare a focului. Nu am cerut niciodată, chiar și să începem negocierile. Suntem gata să ne apărăm atât timp cât va trebui.” 00:43 MUSCA 02:21 „Nu vedem vreun motiv de ce ar trebui să discutăm cu americanii”, a mai spus Abbas Araghchi.

Prin strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din consumul global de petrol. Luni se împlinesc 17 zile de când SUA și Israel au atacat Iranul după mai multe runde de negocieri eșuate.

Articolul Donald Trump cere sprijinul militar internațional pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, dar apelul este ignorat apare prima dată în INFO1.

Conform premierului, Consiliul pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță a luat decizia de a refuza ,,aprobarea activității investiționale a SRL „Lukoil-Moldova” pe teritoriul Republicii Moldova și de a reveni, în termen de 20 de zile, la situația anterioară anului 2005, când a fost preluată infrastructura complexului petrolier „Aeroport”. Prin urmare, în termen de 20 de zile, toate bunurile, conform contractului din 2005, urmează a fi transmise în proprietatea statului. Hotărârea de azi vine drept consecință a neîndeplinirii de către SRL „Lukoil-Moldova” a mai multor cerințe stabilite încă începând cu mai 2024 de către Consiliu.Totodată, Grupul de lucru pentru gestionarea riscurilor legate de sancțiunile internaționale impuse Lukoil a sesizat organele abilitate pentru a investiga întreaga procedură din 2005 de preluare a terminalului petrolier de la Aeroport de către Lukoil”.

Potrivit lui Alexandru Munteanu, această decizie este ,,necesară pentru pentru protejarea securității naționale și a obiectelor de infrastructură critică”.

Decizia vine în contextul hotărârii Washingtonului, care a impus în octombrie sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere rusești, Lukoil și Rosneft, interzicând tranzacțiile și blocând proprietățile acestora, din cauza lipsei de angajament a Kremlinului față de un acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina. Totuși, America a acordat o perioadă de grație până pe 21 noiembrie pentru finalizarea tranzacțiilor existente. Și asta pentru a evita întreruperi bruște în aprovizionarea cu combustibil.

Articolul Infrastructura petrolieră a Aeroportului Internațional Chișinău revine în proprietatea statului, anunță premierul apare prima dată în INFO1.

Expertul în economie, Marin Gospodarenco susține că statul cheltuielte mai mult decât produce și prin urmare va fi extrem de dificil de realizat investițiile propuse.

„Veniturile bugetului cresc moderat cu puțin peste 5%, în timp ce cheltuielile cresc doar 7%. Din aproximativ 80 de miliarde din venituri, Guvernul plănuiește să cheltuie peste 100 de miliarde. Diferența este de aproape 21 de miliarde se transformă în deficit uriaș de peste 5,5% din Produs Intern Brut. Este unul dintre cele mai ridicate deficite din ultimul deceniu și depășește cu mult limita legală de 2,5 prevăzută de legea finanțelor publice și responsabilităților bugetar fiscale. Asta însemnă că statul va acoperi acest gol prin împrumuturi, iar datoria publică va continua să crească într-un ritm alarmant”, a spus Marin Gospodarenco, expert economic.

Iar expertul economic Viorel Gîrbu susține că cea mai mare parte din venituri va veni din impozite și taxe, care vor crește cu 8,7% față de anul trecut.

„Veniturile le faci din impozite și taxe ți contribuții și veniturile din proprietate statului, mai sunt și granturi oferite de organizații internaționale. 01:31 MUSCĂ 01:50 Autoritățile estimează o creștere de 9 miliarde a veniturilor și în special din contul veniturilor fiscale. Fiindcă autoritățile au estimat că o să fie o creștere economică și volumul activităților economice o să fie mai mare, impozite mai multe, impozitul pe persoane fizice, juridice, TVA. 02:05”, este de părere Viorel Gîrbu, expert economic.

Cei mai mulți bani în anul 2026 vor fi alocați domeniului Protecției Socială 22,5 miliarde de lei cu 2,5 miliarde de lei mai puțin, însă decât în anul 2025. De asemenea, aproape 22 de miliarde de lei vor fi redirecționate domeniului educației, iar 1,9 miliarde de lei vor fi alocați apărării. Fostul Ministrul al Apărării, Vitalie Marinuța susține că suma alocată pentru acest domeniu reprezintă 0,7% din PIB și este doar pentru a menține capacitățile militare.

„Conform deciziilor luate anterior și care se regăsesc în Strategia Securității Naționale, în Strategia Militară și Strategia de Apărare, Republica Moldova își asumă responsabilitatea de a investi către anul 2030 un procent din Produsul Intern Brut. Desigur este puțin, un procent ne permite doar să menținem capacitățile militare. Faptul că suntem ajutați de către partenerii noștri ne permite și să ne dezvoltăm puțin, dar vedem că în regiune toate țările deja au trecut la 5% din Produsul Intern Brut. Deci noi alocăm destul de puțin pentru sistemul național de apărare”, a declarat Vitalie Marinuța, fost ministru al Apărării.

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 urmează să ajungă în Parlament, unde va fi votat în trei lecturi.

Articolul Experți: Bugetul pentru 2026 este prea optimist. Care sunt riscurile identificate apare prima dată în INFO1.

Sentința a fost pronunțată marți de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și este cu drept de atac. Potrivit probelor acuzării, la 22 august 2025, în sala de judecată, imediat după pronunțarea unei încheieri privind eliberarea ordonanței de protecție pentru victimele violenței în familie, inculpatul a manifestat un comportament violent, adresând injurii magistratei.

Ulterior, a scos un obiect metalic învelit în sacoșă, o cheie destinată sistemelor de gaz, și a lovit magistrata în regiunea capului.

Un participant la proces a intervenit pentru a opri agresiunea, dar agresorul l-a lovit și pe acesta cu același obiect, mai afirmă procurorii.

,,Prin comportamentul său, inculpatul a provocat stări de teamă, disconfort emoțional și suferințe fizice ambelor persoane, acțiunile sale fiind încadrate juridic în baza art. 287 alin. (3) Cod penal – huliganism agravat. Remarcăm că asemenea fapte subminează grav ordinea de drept, afectează sentimentul de siguranță al cetățenilor și nu vor rămâne fără o reacție promptă din partea organelor de drept”, au conchis reprezentanții Procuraturii Generale (PG).

Articolul Atac violent asupra unei judecătoare din Chișinău: agresorul și-a aflat sentința apare prima dată în INFO1.

Autorul acestei inițiative, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a scris că scrisoarea a fost semnată de lideri importanți. Iar asta demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica într-un moment decisiv pentru întreaga regiune.

Articolul Eurodeputați din 19 țări solicită startul negocierilor de aderare pe capitole a Republicii Moldova la Uniunea Europeană apare prima dată în INFO1.

„În trecut am fost martori la un vot organizat și influențat din partea alegătorilor regiunii transnistrene, iar misiunea noastră de bază este organizarea unui proces electoral bazat pe corectitudine și libera exprimare. De aici trebuie să reiasă și numărul secțiilor de votare”, a spus Roman Roșca.

El a adăugat că unele secții deschise în anii precedenți au avut o prezență extrem de redusă.

„Eu bănuiesc că va fi un număr mai mic, pentru că sunt o multitudine de secții care au avut și 35 de voturi, și 60 de voturi. Aceste secții nu sunt argumentate pentru a fi redeschise”, a precizat oficialul.

La alegerile prezidențiale din 2020, pentru cetățenii din stânga Nistrului au fost deschise 42 de secții de votare. La parlamentarele din 2021 numărul acestora a fost de 41, iar la prezidențialele din 2024 au fost deschise 30 de secții.

Articolul Numărul secțiilor de votare din stânga Nistrului ar putea fi redus la parlamentarele din toamnă apare prima dată în INFO1.

Se extinde lista spațiilor unde nu se va putea fuma. Fumatul se interzice pe terenurile de sport, în grădinile zoologice, în parcurile acvatice, pe terenurile aferente piscinelor, pe plaje.

Amenzile cresc semnificativ. Persoanele fizice care fumează în locuri interzise riscă până la 2.250 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității. Pentru persoanele juridice, amenda ajunge până la 15.000 de lei și interdicția de a desfășura activitate până la un an.

Vor fi sancționați dur cei care vând produse din tutun minorilor sau în locuri interzise. Amenzile ajung până la 20.000 de lei.

Se interzice vânzarea ambulantă și comercializarea produselor fără acte de proveniență. Proprietarii de spații publice vor fi obligați să asigure un mediu fără fum.

Legea introduce reguli stricte de etichetare pentru țigarete electronice, produse din plante și flacoane de reumplere. Ambalajele trebuie să conțină avertismente clare, pe cel puțin 30% din suprafața exterioară. Se interzice promovarea acestor produse, inclusiv în jocuri video și programe TV.

Potrivit datelor, trei din zece moldoveni adulți fumează. Peste un sfert consumă tutun zilnic.  Autoritățile spun că noile măsuri vin pentru a proteja sănătatea publică și a alinia legislația Moldovei la normele UE și OMS.

Legea va intra în vigoare la 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Articolul Restricții noi pentru fumători. Deputații au votat în lectura a doua înăsprirea legislației antifumat apare prima dată în INFO1.

„Eu înțeleg că lucrurile nu se fac peste noapte, dar să treacă șase ani de mandat și să nu faci progrese minime pe o problemă atât de serioasă a orașului, înseamnă că te-ai ocupat cu lucruri neserioase”, a scris deputatul. El a adăugat:  „Ivan Ceban, la lucru!”

Replica din partea Primăriei nu a întârziat. Consiliera primarului, Natalia Ixari, a calificat acuzațiile drept politice și l-a ironizat pe Marian. Ea a publicat poze cu alte zone din țară afectate de ploi.

„Să îi transmită cineva expertului Radu Marian că aici nu este Chișinău”.

Aluzia lui Radu Marian la o „dezbatere pe stradă” vine la o zi după ce Ion Ceban a lansat o invitație publică către reprezentanții guvernării. Ceban pentru o dezbatere despre bugetul Chișinăului și alte subiecte de interes.

Articolul Plouă cu provocări: Radu Marian îl cheamă pe Ion Ceban la dezbateri… în cizme de cauciuc apare prima dată în INFO1.

Funcția a devenit vacantă după ce Ion Munteanu, anterior procuror general, a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Șeful-adjunct al PCCOCS, Alexandru Machidon, a fost desemnat procuror general interimar de către Consiliul Superior al Procurorilor.

Potrivit CSP, pentru această funcție au fost depuse două dosare: cel al adjunctului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, și al lui Alexandru Machidon, care a obținut susținerea majoritară a membrilor CSP.

CITEȘTE ȘI: Șeful-adjunct al PCCOCS, Alexandru Machidon, desemnat procuror general interimar

Articolul Maia Sandu a semnat decretul: Alexandru Machidon, numit procuror general interimar apare prima dată în INFO1.