Călin Georgescu, fost candidat pro-rus la președinția din România, a devenit recent un vehement critic al finanțărilor externe, declarând că va „interzice rețeaua Soros” în România. Discursul său naționalist și anti-occidental intră însă în contradicție cu propriul trecut: timp de două decenii, el a condus ONG-uri finanțate din fonduri internaționale, inclusiv prin granturi PHARE, USAID și chiar Fundația Soros, se arată într-un material publicat de Recorder.
„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu.
„Rețeaua lui Soros este legată de funcționarii publici, de forțele de ordine. Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a declarat Georgescu într-un alt interviu.
Călin Georgescu a avut același discurs și la Realitatea Plus, pe 16 februarie: „În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare și este important, însă, că acest cancel culture, doamna Alexandrescu, n-a venit pe un teren viran. În momentul în care distrugi educația unui popor, ai țara în mână”.
Declarațiile pe care le face astăzi Călin Georgescu sunt în contradicție flagrantă cu biografia sa, scrie Recorder. Vreme de 20 de ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.
În cazul fondurilor USAID de care a beneficiat, Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupție. A fost acuzat de angajații USAID că gestionează discreționar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD, ami scrie sursa citată.
Mirajul fondurilor străine
Imediat după căderea comunismului, problemele de mediu au devenit, în România, un teren fertil pentru atragerea de fonduri internaționale. La începutul anilor ‘90 au apărut două partide verzi, precum și mai multe ONG-uri care se preocupau de ecologism.
Călin Georgescu a făcut carieră ca lider al unei astfel de organizații: Tineretului Ecologist din România (TER), care în primii doi ani de după Revoluție a fost aripa de tineret a partidului Mișcarea Ecologistă. În 1992, TER a devenit organizație non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat și internaționale.
În 1994, Uniunea Europeană a oferit, prin programul PHARE, 194.000 de dolari pentru „familiarizarea cu practicile democratice” și pentru susținerea societății civile din România. Printre proiectele câștigătoare s-a numărat și cel propus de Tineretul Ecologist din România: „Promovarea implicării tineretului în luarea deciziilor la nivel comunitar“.
Tot în 1994, organizația lui Călin Georgescu a primit alte fonduri PHARE, pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre.
„Marea Neagră nu mai suportă nimic. Multe specii de peşti au dispărut sau sunt în pericol. În urma unui genocid ecologic ordonat de Ceauşescu, delfinii au fost împuşcaţi mişeleşte”, declara într-o conferință de presă Călin Georgescu, citat de „România liberă”.
Nu există nicio dovadă a faptului că în perioada comunistă delfinii din Marea Neagră au fost împușcați. Problemele din Marea Neagră în timpul lui Ceaușescu erau pescuitul intensiv și poluarea, care au afectat, într-adevăr, viața marină și unele specii de pești.
Parteneriat cu Fundația Soros
În anii ‘90, Călin Georgescu nu rata nicio oportunitate de a colabora cu organizațiile străine care derulau diverse programe pe teritoriul României. Printre aceste organizații se număra și Fundația Soros, pe care Georgescu o blamează astăzi atât de categoric.
În 1995, publicația locală „Jurnal bihorean” consemna că Tineretul Ecologist al lui Călin Georgescu și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste”. Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Georgescu și fundația lui George Soros se realiza cu ocazia Zilei Pământului.
Astăzi, la 30 de ani distanță, Călin Georgescu spune că „rețeaua Soros” a făcut mult rău României și că o va eradica în prima zi după ce va deveni președinte. „Îi știm!”, avertizează Georgescu, iar susținătorii săi s-au apucat deja de întocmit liste.
Bani de la ambasade și guverne străine
În februarie 1996, Călin Georgescu anunța deschiderea unui centru de educație ecologică la Bușteni. Investiția se ridicase la 1 milion de dolari și era oferită de guvernul britanic, relata „Cotidianul”.
Câteva luni mai târziu, ziarele scriau că TER a obținut sponsorizări din partea Ambasadei Canadei, Ambasadei Marii Britanii și a Băncii Comerciale Române pentru a organiza un seminar de mediu în București.
Un scandal de corupție cu fonduri USAID
În goana după fonduri internaționale, Călin Georgescu a ajuns în mijlocul unui scandal legat de o finanțare din partea USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA).
În vara lui 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari, ca parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din bani trebuiau să susțină Agenda Locală 21 și urmau a fi gestionați prin CNDD și Federația Autorităților Locale din România. Ultima era formată din reprezentanți ai autorităților locale și era descrisă de presă ca o jucărie a baronilor PSD – de la Nicolae Mischie la Marian Oprișan.
În iunie 2003, trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinației acestora” și că ar fi „martori la extorcare de fonduri”, relata „România liberă”.
Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanţat cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile. – „România liberă”, 2 septembrie 2003
Presa scria că, până la acel moment, Călin Georgescu primise 215.000 de dolari, fonduri nerambursabile oferite de USAID.
Jurnaliștii de la Recorder i-au solicitat lui Călin Georgescu un punct de vedere cu privire la activitatea sa de lider al ONG-urilor menționate în acest articol. Deși i-au transmis solicitări pe mai multe canale, până la momentul publicării acestui articol, Georgescu nu a oferit niciun răspuns.
