Căldura extremă face tot mai multe victime. Numărul pacienților care ajung la Institutul de Medicină Urgentă este în creștere, mulți dintre ei suferind accidente vasculare cerebrale, crize epileptice sau pierderi de cunoștință, cauzate de deshidratare și supraîncălzire. Medicii atrag atenția că pericolul expunerii la soare în orele de vârf este adesea neglijat de oameni, iar consecințele sunt extrem de grave.
În secția de neurologie și secția de epileptologie a Institutului de Medicină Urgentă, numărul pacienților internați a crescut considerabil față de alte perioade ale anului.
”Numărul de pacienți s-a dublat. Mulți se adresează cu simptome neurologice care se atribuie căldurilor înalte. Pacienții acuză astenie pronunțată, cefalee-durei de cap severe, stare de insomnii, stare de neliniște”, a spus medicul neurolog, Nadejda Gorincioi.
Pentru Bulbas Valentina, în vârstă de 56 de ani, timpul torid este un adevărat coșmar. Femeia povestește că, din cauza temperaturilor ridicate, ajunge să petreacă mai mult timp în spital decât acasă. Acuză dureri de cap, vomă, greață și senzație de sufocare.
”E insuportabil, trebuie să mișc mai puțin, să beau mai mult lichide și să fac mai puțin efort fizic”, a spus pacienta.
Daniela, în vârstă de 19 ani, este internată de șase zile în secția de neurologie. Tânăra spune că a ajuns la spital după ce și-a pierdut cunoștința mergând pe stradă.
”Mergeam pe drum într-o zonă foarte solară, am simțit o amețeală bruscă, durere de cap și nu am înțeles când m-am trezit eram în spital. De la temperaturi ridicate cred și de la modul de viață. Sunt o persoană hiperactivă”.
Acest bărbat din raionul Strășeni a suferit un accident vascular cerebral, după o săptămână de muncă intensă în grădină.
”Lucram la vie, tăiam lăstarii. Am adunat și crengile, am pus lăstarii alături și m-am dus în casă. La un moment ce m-am așezat la masă am început să pronunț cuvintele, obiectele altfel. Vorbirea începuse să se ducă și memoria”.
Medicii neurologi afirmă că creierul este extrem de sensibil la variațiile de temperatură. Celulele nervoase pot fi afectate direct, ceea ce duce la încetinirea transmiterii impulsurilor nervoase.
” Insolația și pierderile de electroliți duc la o deshidratare severă. Deshidratarea duce la mecanisme foarte avansate care conduc la aceste manifestări neurologice”, afirmă medicul.
Persoanele cele mai vulnerabile sunt vârstnicii, copiii mici și bolnavii cronici, în special cei cu afecțiuni cardiovasculare sau neurologice. Organismul lor nu reușește să-și regleze eficient temperatura, iar deshidratarea se instalează rapid. În aceste cazuri, riscul de complicații neurologice — precum pierderea cunoștinței, convulsiile sau accidentele vasculare este mult mai ridicat. Măsurile de protecție trebuie luate în considerare, atrag atenția specialiștii.
”Nu ne aflăm direct cu aerul condiționat, să ne hidratăm, să evităm expunerea la temperaturi ridicate în orele de vârf 10-11 dimineața și 4-5 seara. Să purtăm haine lejere deschise la culoare din bumbac, purtăm protecție pe cap fie chipiu sau pălărie”, a declarat Natalia Ciobanu, medic neurolog.
Potrivit datelor Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, în luna iulie echipajele medicale au intervenit la 48 de pacienți afectați de căldură. În 41 de cazuri fiind vorba de insolații, iar șapte de leșin.
