Asociațiile de business din țară au discutat la Bruxelles cu oficialii europeni despre reforme

Agenda de Reforme pe care Moldova și-o asumă pentru a primi sprijinul de 1,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană trebuie să cuprindă măsuri care să pună pe roate economia țării. Este părerea mai multor reprezentanți ai asociațiilor de business din țară care au mers la Bruxelles pentru a discuta cu europarlamentari și reprezentanți ai Comisiei Europene despre implementarea Planului de Creștere, cu sprijinul financiar al UE.VO: În timpul discuțiilor de la Bruxelles cu europarlamentari și reprezentanți ai Comisiei Europene, oamenii de afaceri moldoveni au pledat pentru câteva segmente importante, printre care fluidizarea traficului la frontieră pentru mărfuri și soluții pentru lipsa forței de muncă.

”Prioritatea acestui Growth Plan trebuie să fie identificarea câtorva motoare ale economiei care să genereze această valoare adăugată. Desigur, vorbim despre domeniul agriculturii, despre producere, procesarea produselor alimentare, dar nu doar în domeniul agriculturii, vorbim și de industrie ușoară, și de alte tipuri de producere în care am putea, pe de o parte, să extindem baza fiscală și să asigurăm că bugetul Republicii Moldova să nu fie dependent doar de TVA la import”, Mariana Rufa, directoarea executivă a Asociației Businessului European.

Directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe spune că autoritățile trebuie să investească în infrastructura de irigații.

”Este un exercițiu de care trebuie să ne ocupăm foarte serios fiecare dintre noi și implementarea acestui plan, cu siguranță, poate aduce beneficii pe termen lung. Noi trebuie să înțelegem că agricultura este un pilon al economiei naționale și investițiile trebuie să țintească anume pe infrastructura care asigură dezvoltarea sustenabilă. În primul rând, infrastructura pentru aprovizionarea cu apă pentru irigații, pentru că noi avem resurse de apă limitate, dar le avem și trebuie folosite rațional”, Iurie Fală, director executiv ”Moldova Fruct”.

Nicolae Tiltu a mers la Bruxelles pentru a promova interesele micilor fermieri.

”Atunci când vorbim de dezvoltare economică, trebuie să ținem cont și de faptul că toți trebuie încadrați și trebuie să reducem discrepanțele create. Dacă vor fi ajutați toți fermierii mari, cei mici nu vor crește. Respectiv, pentru a-i ajuta pe fermierii mici care au nevoie să se încadreze în lanțurile valorice, au nevoie să creeze valoare adăugată, să creeze locuri de muncă. În așa fel, și satele noastre vor deveni viabile”, Nicolae Tiltu, reprezentant al Federației Naționale a Fermierilor.

”Planul de creștere este un set de măsuri care vin să completeze acel plan de armonizare pe care îl avem cu Uniunea Europeană. Deci sunt niște măsuri care trebuie să fie implementate extra-alinierii cu cadrul legal european, care să permită relansarea economică, care să permită atragerea investițiilor, crearea noilor capacități de producere”, Ion Lupan, șeful secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru.

Șefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă UE a dat asigurări că la elaborarea Agendei de reforme vor fi luate în calcul toate propunerile.

”În contextul în care Republica Moldova să beneficieze de acești bani, este necesar să ne angajăm să facem anumite reforme. Aceste reforme se regăsesc în Agenda de Reforme care a fost lansată în consultări publice și este, la fel, în proces de consultare la nivelul Comisiei Europene. Vor fi recepționate toate opiniile, propunerile care vin de la instituțiile de stat, de la actorii din societate și feed back-ul de la Comisia Europeană, aceste documente vor fi aprobate și confirmate la nivel național”, Daniela Morari, șefa misiunii Republicii Moldova pe lângă UE.

După aprobarea Agendei de Reforme la nivel național, Moldova va putea beneficia de tranșa de prefinanțare, în valoare de 315 milioane de euro. Întregul sprijin, în valoare de 1,9 miliarde de euro, va fi disponibil în perioada 2025 – 2027, sub formă de granturi și împrumuturi la dobânzi mici. Banii vor fi cheltuiți pe proiecte de infrastructură, de reziliență energetică și economică. Aceștia vor fi oferiți a câte două tranșe anuale, dar după implementarea reformelor.

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA