Tone de alimente sunt repartizate iarna în pădurile din Moldova. Hrana este depozitată și distribuită de pădurarii, care fac zilnic zeci de kilometri pentru a ajunge la hrănitoarele special amenajate și este de multe ori singura șansă la supraviețuire a animalelor sălbatice.
Ocolul silvic din Strășeni adăpostește 230 de cerbi, 530 de căprioare și 60 de mistreți, pentru care pădurarii au pregătit zeci de tone de cereale, dar și câteva tone de sare, care este esențială pentru sănătatea animalelor.
Liubovi Starii, jurnalist ONE TV, relatează că în toiul iernii animalele nu sunt lăsate în voia sorții. Pădurarii vin cu ajutor și le hrănesc cu fân, frunzari, semințe și porumb.
De obicei, locurile special amenajate pentru hrana animalelor sunt „vizitate” de cerbi, mistreţi, căprioare, iepuri, dar şi alte specii de animale, de care pădurarii au grijă să facă faţă temperaturilor scăzute şi zăpezii.
„Sunt ierni mai grele, când zăpada e mai mare. Mănâncă cam tot. Când omătul e mai slab, ele mai au și delicatesul lor – muguri de crenguțe, de copăcei. Sunt cazuri când la o hrănitoare vin și câte 20-30 de cerbi și ei pot să mănânce tot ce am pus. A doua zi aducem și punem iarăși. Noi le ținem în sânul naturii, să nu iasă la periferii, în câmpuri, că acolo nu mai e pază”, a povestit Vasile Zagoreanu, pădurar.
În căutarea hranei, animalele distrug, însă, unele specii de arbori și plante, ceea ce duce la deteriorarea pădurii.
„Avem probleme cu care ne confruntăm din cauza efectivului mare de aceste animale și care populează un sector de aproximativ 1500- 2000 de hectare, iar noi avem 13 mii de hectare. Dacă capriorul este repartizat uniform pe întreg fondul cinegetic, atunci cerbul populează, în special, aceste 2000 de hectare. Suntem în căutarea de soluții ca să putem să asigurăm și fondul forestier cu calitate, cu o pădure de valoare”, a explicat Sergiu Chihai, inginer-șef în silvicultură.
Viețuitoarele pădurilor se confruntă şi cu alt gen de ameninţări în perioada rece a anului. Silvicultorii reclamă iresponsabilitatea șoferilor care nu respectă indicatoarele instalate și provoacă accidente, care, deseori, se soldează cu moartea animalelor.
„Mai mult rău animalelor nu le provoacă nimeni altcineva decât omul. Nu țin cont de indicatoarele rutiere care sunt instalate la început de drum forestier, se deplasează cu viteză, se trezesc cu animalele pe capotă”, afirmă Sergiu Chihai.
Braconajul, de asemenea, este o mare problemă pentru pădurari, care nu reușesc să facă față tehnologiilor moderne și sunt terorizați de dispozitivele folosite de răufăcători.
„Sunt foarte multe utilaje cu monitorizarea pe timp de noapte, se lucrează foarte intensiv cu dronele”, menționează Sergiu Chihai.
Anual, Moldsilva cheltuiește în jur de două milioane de lei pentru hrana animalelor sălbatice.
