La trei ani de la incendiul care a făcut scrum o parte din istoria țării noastre, pe ruinele Filarmonicii Naționale răsună în fiecare zi muzica, care pe timpuri a adunat săli pline de melomani. Timp de trei ani, în fiecare dimineață, directorul artistic al Filarmonicii Naționale, Marian Stârcea deschide ușa instituției și conectează aparatul de radio, care timp de opt ore le hrănește iluzia trecătorilor că instituția e vie, iar de dincolo de ruine cântă adevăratele viori. Își trece cu nostalgie degetele peste clapele unui pian, pe jumătate funcțional și pleacă cu speranța că într-o zi acest patrimoniu cultural va prinde viață. Soarta Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din centrul Capitalei rămâne și acum incertă. În această toamnă, instituția ar fi împlinit 110 ani de când a fost construită. Angajații de la Agenția Națională a Arhivelor spun că nici cele două războaie mondiale nu au reușit să distrugă clădirea instituției, așa cum a făcut-o incendiul devastator.
”Mi-a venit așa o idee ca să se mai audă de Filarmonică că existăm, că nu am murit. Cu toate că am ars, suntem într-o situație foarte proastă, însă cât de cât existăm. Lumea care trece pe aici le atrage atenția foarte mult muzica care sună. Muzică frumoasă, funebră, valoroasă sunt ca niște capodopere adunate printr-o selecție specială. Filarmonica a fost și rămâne o instituție cea mai importantă, emblematică cărticică de vizită în țara noastră. Filarmonica era o casă era foarte apropiat de sufletele oamenilor. Aici, într-adevăr se întâmplau frământările sărituale ale neamului din care se forma cultura”, spune directorul artistic al Filarmonicii Naționale, Marian Stârcea.
Locuitorii Capitalei își aduc aminte cu nostalgie de concertele de altă dată care se desfășurau la Filarmonica Națională.
”Veneau mulți oameni, dar acum… Oamenii când văd că-i arsă, cei care trec pe aici la mulți le este jale. Și muzica care cântă aici este de jale.”
”Trebuia demult să construiască clădirea, iar artiștii să cânte aici. Acum cântă la radio, însă când cântă un artist e altfel.”
”Dacă de făcut reconstrucția, trebuie făcută după carte. Trebuie un specialist în domeniul acesta.”
Speranța că Filarmonica Națională va prinde viață a reapărut în această toamnă când proiectul unei companii din Germania a obținut locul I la concursul internațional de soluții arhitecturale „Renaște Filarmonica”. Conceptul este unul modern, doar că prea costisitor spun experții. Realizarea proiectului ar costa țara noastră 75 de milioane de euro.
”Noi am prezentat mai multe doleanțe pentru caietul de sarcini pentru necesitățile instituției de concert. Obligatoriu va fi două săli de concert una mare și alta camerală. Cu foarte multe săli auxiliare pentru repetiții, pentru costume, bibliotecile colectivelor și pentru comoditatea telespectatorului nostru”, spune directoarea Filarmonicii Naționale.
Angajații Filarmonicii susțin că atunci când a fost creată comisia internațională privind proiectul de reconstrucție a Filarmonicii s-a ținut cont și de părerile angajaților.
”În comisia de experți care au selectat conceptele sau ideile arhitecturale a fost și un inginer acustic excepțional, care a ținut cont de acest aspect și dânsul a selectat acest proiect care se punea un accent foarte important pe acustică”, mai spune Svetlana Bivol.
”De exemplu, este proiectat un amfiteatru destul de mic, dar pentru concertele cu formații mai mici. Acest amfiteatru este proiectat pe acoperiș. Este o idee foarte bine gândită având în vedere de spațiul mic de care dispunem. Este în aer liber, iar acolo o orchestră de cameră încape. Foarte important este proiectată o parcare subterană,” a menționat Mihai Agafița, director artistic, prim-dirijor al Orchestrei simfonice.
Artiștii spun că își doresc cât mai curând posibil să evolueze pe scena Filarmonicii Naționale, dar până atunci închiriază spații în alte instituții din Chișinău.
”Suntem aici la Palatul Republicii și suntem foarte recunoscători pentru acest spațiu. Ne simțim destul de bine aici. Desigur că nici sala de repetiție, nici sala de concert nu au fost proiectate pentru concerte acustice. Din acest punct de vedere ne este foarte greu pentru concerte simfonice sau vocale. Plus la asta ne lipsește sălile de studiu. Sperăm să se construiască cât mai degrabă noua casă.”
Directorul Filarmonicii spune că în pofida greutăților a reușit să mențină toți angajații.
”Din cauza incediului nimeni nu a plecat. Toată lumea s-a concentrat, noi ne-am consolidat, noi nu am oprit pentru nici o zi procesul artistic. Au fost timpuri destul de complicate și psihologic mai grele, dar am rezistat, deoarece suntem o familie”, afirmă Svetlana Bivol.
Chiar dacă înțelege situația complicată a artiștilor, ministrul Culturii, Sergiu Prodan susține că Filarmonica Națională nu va reconstrucția prea curând.
”Istoria Filarmonicii este o o istorie de durată. Noi nu vom reuși să facem repede și bine. Noi nu ne dorim încă o clădire, încă o sală. Cerințele pe care le-am pus în fața companiei câștigătoare care a prezentat viziunea a fost pentru o sală deosebită, o lasă modernă, o sală model. Acest lucru costă și suntem în căutarea soluțiilor financiare. Acest proiect ar costa undeva 75 de milioane de euro”, a declarat Sergiu Prodan, ministrul Culturii.
Angajații instituției culturale susțin, însă că Filarmonica Națională ar putea fi reconstruită cu mult mai puțini bani.
”Eu am vorbit cu niște specialiști din ceea ce este se poate de reconstruit undeva cel mult cu 15 milioane de euro. Au trecut deja 3 ani și cu fiecare iarnă ce trece aduce mare daune pereților, structurilor acestea. Eu am vorbit cu ministerul și cred că nu am fost auzit”, spune Marian Stârcea.
Priorități sunt multe, investițiile trebuie făcute în mai multe domenii. Domenii care nu pot fi amânate și atunci noi societatea să înțelegem când ne permitem accesarea unui credit pentru realizarea acestui proiect. Finanțatori dornici să investească sunt mulți, doar că și Guvernul să-și asume responsabilitatea deservirii acestui credit, a menționat Sergiu Prodan.
Scriitorul pasionat de urbanism Vasile Ernu spune că necesitatea renovării Filarmonicii Naționale este una importantă, însă aceasta trebuie să aibă o continuitate.
”Ceva care să păstreze și din vechea istorie arhitecturală a clădirii. Trebuie să se țină cont și de doleanțele cetățenilor. Atunci, trebuie să se pronunțe o comisie profesională”, spune scriitorul Vasile Ernu.
Potrivit Agenției Naționale a Arhivelor, construcția clădirii Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” a început în 1912. Inițial această instituție era un teatru- circ.
”La 1912 Costantin Colomandi face o adresare către duma Chișinău cu solicitarea de a i se permite să construiască un local pentru teatru și circ. La 23 Octombrie 1913 această clădire a fost dată în exploatare”, a declarat Tudor Ciobanu, arhivist.
Nici războaiele nu au reușit să distrugă clădirea filarmonicii, susțin specialiștii.
”Chiar și primul război nu a reușit să distrugă clădire. Clădirea a rămas intactă. Momentul în care Basarabia devine parte a României, inclusiv și Chișinăul. Proprietarul își păstrează clădirea și destinația. În anul 1940 a fost înființată Filarmonica cu echipele concertistice din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.”
În toamna anului 2020, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” din centrul Capitalei a fost făcută scrum. Flăcările au izbucnit la ora 12, după ce un grup de muncitori nu a respectat regulile anti-incendiu în timp ce efectua în interiorul instituției lucrări de secționare și tăiere a metalului. 60 de pompieri au luptat ore în șir cu focul. În pofida eforturilor depuse, tavanul sălii principale a clădirii s-a prăbușit. Au ars nemilos cele două săli în care se organizau concerte cu participarea celor mai renumiți artiști, au ars partiturile, manuscrise, dar și cel mai vechi pian de la Filarmonică, care valora 150 de mii de dolari. După trei ani de la producerea tragediei, clădirea Filarmonicii, distrusă în proporție de 80 la sută, continuă să rămână în ruine. Irina Ciobor, Veaceslav Vozian, Ghenadie Călărășan ONE TV, a relatat jurnalista ONE TV Irina Ciobor.
