Foametea organizată din anii 1946–1947 a lăsat o amprentă dureroasă în memoria colectivă a moldovenilor, fiind una dintre cele mai negre pagini din istoria țării. Această tragedie, provocată de politicile represive ale regimului sovietic, a dus la moartea a sute de mii de oameni și a generat traume profunde care persistă și astăzi.
Un interviu tulburător realizat de comunitatea WatchDog readuce în prim-plan una dintre cele mai negre pagini din istoria noastră – foametea provocată de regimul sovietic.
Scriitoarea și cercetătoarea Larisa Turea, într-un dialog profund și emoționant, a povestit despre mărturiile oamenilor care au supraviețuit acelei perioade. Ea a stat față în față cu victimele deportărilor și ale foametei, oameni care i-au relatat cum mâncau iarbă pentru a supraviețui sau cum copiii erau fierți de vii din disperare și lipsuri. Satele întregi se pustiau, iar oamenii trăiau în teroare.
”Una din istoriile cele mai puternice din carte este de la un om care era matur atunci. Este Vera Statulat, o învățătoare din Voroteț, care a ridicat și un monument în memoria copiilor care au dispărut atunci. Pe o fetiță, Zina, a găsit-o mama fierbând în ceaun, dacă puteți imagina așa o istorie”, a spus Larisa Turea în cadrul interviului.
Interviul integral îl puteți găsi pe pagina WatchDog
Numărul oamenilor care au murit de foame și boli între decembrie 1946 și august 1947 în RSSM este variabil, unele surse dau un minim de 115.000 de oameni care au decedat, altele menționează cifra de 216.000, 250.000 și 300.000, la aceștia adăugându-se alți 350.000 de oameni, care au fost afectați de malnutriție, dar care au supraviețuit.
În timpul foametei, au fost înregistrate 39 cazuri de canibalism
