Amenințările la adresa securității Republicii Moldova și întregii Europe de Est, în contextul agresiunii rusești în Ucraina au fost analizate de 80 de experți din țările Parteneriatului Estic, care s-au reunit miercuri la Chișinău în cadrul forumului regional al Consiliului Europei. Participanții din Georgia, Armenia, Moldova, Azerbaidjan și Ucraina au discutat tendințele și evoluțiile din domeniul combaterii dezinformării, dar și despre susținerea dreptului la libera exprimare.
Prezentă la forum, președinta Consiliului Audiovizualului din Republicii Moldova, Liliana Vițu, a menționat că propaganda găsește noi metode de a afecta publicul, iar combaterea ei în totalitate este problematică.
”De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina prin dispoziția CSE au fost interzise programele informative analitice și de analiză care veneau din Fedearați Rusă. În online astfel de conținuturi s-au intensificat. Atacurile, propagarea de narațiuni s-a intendificat tocmai pentru că acolo nu există nici un soi de reglamentare. O altă tendință este migrația posturilor cu tot cu conținut cu tot cu moderatori, cu tot cu emisiuni de marcă migrază pe alte posturi.”
Șeful adjunct al Consiliului Național al Televizuinii și Radiodifuziunii din Ucraina este de părere că atât Moldova cât și Ucraina sunt încă democrații prea tinere pentru a avea surse credibile de informare.
„Țările cu o istorie lungă a democrației și a presei, au surse din care oamenii pot afla adevărul. Nu sunt sigur că Moldova are ziare care activează sute de ani. În țări precum Ucraina și Moldova, trebuie să privim spre noi surse de adevăr, trebui să facem tot posibilul pentru a oferi oamenilor posibilitatea să afle adevărul atunci când se întreabă dacă o anumită informație este credibilă sau nu”.
Deși contextul geopolitic este foarte complicat, Moldova înregistrează progrese la capitolul libertății de exprimare, spune șeful oficiului Consiliului Europei în Moldova, Falk Lange.
”Vectorul spre libertatea presei în republica Moldova este pozitiv. S-a îmbunătățit gradul de libertate a reporterilor. Cel mai important este să găsești un echilibru dintre asigurarea libertății presei și în același timp să fii capabil să protejezi Republica Moldova de orice atac. Identificarea echilibrului nu este o sarcină deloc ușoară în contextul geopolitic actual”
Povocările din spațiul informațional al Republicii Moldova sunt asemănătoare cu cele din Ucraina. Ambele țări se confruntă cu încercări de deturnare a parcursului european, spune Marianna Prysiazhniuk, expertă a proiectului internațional „StopFals” ce dezminte știrile false și dezinformarea din mass-media Ucraineană.
”Rusia încearcă să folosească propaganda pentru nu a permite țărilor noastre să se apropie de spațiul european. Trebuie să monitorizăm cum Federația Rusă înceacă să utilizeze așa să zicem „alibi” informționali pentru atacurile militare. Toate deciziile trebuie să fie luate conform standartelor internaționale, care spun că dacă există riscuri pentru securitatea națională, libertate presei poate fi limitată dar trebuie să fie argumentată și comunicată prin toate mijloacele legale.”
Și Georgia se confruntă cu campanii de dezinformare dirijate de Federație Ruse, spune experta Laboratorului de cercetare juridică digitală al Atlantin Council, Eto Buziashvili.
„Definiția dezinformării presupune că cineva manipulează spațiul informațional intenționat, răspândind minciuni pentru a provoca prejudicii. Deci, dacă acești actori sunt combătuți, desigur că nu vorbim despre dreptul la exprimare ci despre lupta cu minciunile ce cauzează daune”.
Forumul a avut loc în contextul în care atât Consiliul Europei, cât și Uniunea Europeamă sunt în prezent în curs de adoptare a noilor standarde care reglementează procese strategice împotriva participării publice și se află în stadiul negocierilor trilaterale între Comisia UE, Consiliul European și Parlamentul European.
