Decizia de trecere sub controlul statului a infrastructurii Lukoil de la Aeroport a fost luată în urma analizei contractului încheiat în anul 2005 privind achiziționarea acestor active, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. În urma examinării documentului, autoritățile au constatat că Lukoil nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale. Detaliile contractului, precum și prevederile concrete încălcate de companie, nu sunt făcute publice de către autorități. Nu se știe deocamdată care este reacția companiei Lukoil, a mai precizat Junghietu, subliniind însă că decizia a fost adoptată în conformitate cu legislația națională și internațională.
,,În momentul în care noi am făcut anunț că începem negocierile cu Lukoil pentru eventuală achiziționare, în timp ce analizam documentele prezentate am descoperit anumite neconcordanțe între programul inițial de investiții, obligațiile pe care își le-a asumat Lukoil în 2005, ca urmare contractului investițional, proiectul investițional și am depistat anumite neconcordanțe”, a afirmat Dorin Junghietu, ministrul Energiei.
Potrivit ministrului, această hotărâre nu vizează nicio altă infrastructură a companiei și nici nu poate fi calificată drept o naționalizare. Până în 2005, infrastructura de la Aeroport aparținea statului, iar în prezent, din cauza neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către Lukoil, aceasta revine în proprietatea statului. Totodată, Junghietu a menționat că, în cazul în care Lukoil va fi nemulțumită de decizie, compania are posibilitatea de a acționa statul în judecată.
La rândul său, expertul în energetică Eugen Muravschi consideră că decizia statului trebuie să fie una transparentă, iar autoritățile ar trebui să facă public atât contractul din 2005, cât și concluziile comisiei care au stat la baza acestei hotărâri. Potrivit lui Muravschi, decizia Guvernului trebuie să fie argumentată din punct de vedere juridic, în caz contrar Republica Moldova riscă să se confrunte cu probleme serioase.
,,Pentru că dacă aceasta argumentare nu este suficient de întemeiată, din punct de vedere juridic, desigur există riscul ca Lukoil să conteste în instanță aceasta decizia, sau chiar în arbitraj internațional”, a adăugat Eugen Muravschi.
În eventualitatea în care Moldova ar pierde un asemenea proces la Curtea Internațională de Arbitraj, acest lucru ar afecta grav imaginea țării și ar descuraja investitorii să mai implementeze proiecte pe piața moldovenească, a explicat expertul.
În ceea ce privește restul infrastructurii Lukoil de pe teritoriul țării, inclusiv stațiile de alimentare, Junghietu a precizat că, datorită unei decizii adoptate de Oficiul american pentru Controlul Activelor Străine, a devenit posibil schimbul și vânzarea acestor active. De altfel, activele Lukoil din Republica Moldova au provocat interesul unor investitori din Statele Unite ale Americii.
,,Există o bancă din Statele Unite care a făcut o propunere câtre Lukoil pentru achiziționare infrastructurei de stații, de depozite petroliere care Lukoil ar fi interesat pentru că nu implică tranzacții cash, dar se face un schimb de activ. Anume pentru a permite o tranziție comercială uniformă și pentru a evita în primul rând impactul asupra consumatorilor”, a conchis Dorin Junghietu.
Lukoil deține la Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga” depozite pentru combustibil de aviație, precum și alte facilități pentru alimentarea aeronavelor. Anterior, autoritățile și compania au convenit asupra unei cedări temporare și gratuite a acestei infrastructuri în folosința statului, pentru a asigura continuitatea zborurilor. Lukoil deține în Republica Moldova aproximativ 100 de stații de alimentare, care acoperă aproximativ 30% din piața motorinei și până la 50% din cea a benzinei. Lukoil mai operează în Republica Moldova cu trei depozite petroliere și un terminal de gaz. Pe 22 octombrie, Statele Unite au anunțat impunerea sancțiunilor pentru compania Lukoil și Rosneft, iar restricțiile vizează și companiile afiliate acestor doi giganți petrolieri ruși. Președintele american Donald Trump a justificat decizia prin „lipsa unui interes real din partea Rusiei pentru un proces de pace” în contextul războiului din Ucraina. Măsurile vor intra în vigoare la sfârșitul lunii aprilie.
