O răceală banală se poate transforma rapid într-o pneumonie severă, care poate ucide în doar o zi de la debutul simptomelor, atenționează medicii. Grav este faptul, spun aceștia, că oamenii nu sunt conștienți de semnele de pericol asociate acestei afecțiuni pulmonare, ignorându-le sau amânând p-rezentarea la medic pentru investigații și tratament adecvat. Cu ocazia Zilei Mondiale a Pneumoniei, medicii trag un semnal de alarmă și atenționează că afecțiunea, care face peste 2 milioane de victime anual la nivel global, este un pericol real.
”Secția de pneumologie a spitalului Sf Treime din Chișinău are o capacitate de 30 de locuri. Zilnici, aici sunt internați 5-7 pacienți cu pneumonie. Medicii spun că numărul este în creștere din cauza COVID-19”, Zinaida Batîru, reporter ONE TV.
Maria Corj, în vârstă de 75 ani, este internată de două zile în secția de pneumologie. Femeia spune că tușește de o săptămână și a început tratamentul la domiciliu, folosind remedii naturiste, așa cum obișnuiește să facă de fiecare dată.
”O tuse extraorninară, eu în viața mea nu am avut așa ceva, mă țineam de păreți și tușeam sub ogheal să nu mă audă vecinii. Mă dureau tâmplele, mă durea tot corpul. Am băut nu știu câți litri de lapte, cu sodă cu ou, cu unt, cu miere”, povestește Maria Corj, pacientă.
Când a simțit că îi crește tensiunea arterială și nu mai poate merge pe picioare a sunat la 112. După examinarea radiologică, Maria Corj a fost diagnosticată cu pneumonie.
”Mi-i ciudă că eu nu am fost în altă parte, nici cu prietenele, nimic, din aer tot.”
După o săptămână de automedicatie a ajuns la camera de gardă a spitalului Sânta Treime și Tatiana, care a fost diagnosticată cu pneumonie acută.
”Febra a fost mare 39,6, după asta am început a lua praf și am scăzut-o, și se menținea întodeauna. Eu am stat cu 37,8, am crezut că o să scadă, dar m-am adresat al specialiști și am făcut radiografie, am zis că nu e serios, trebuie de tratat”, spune Tatiana Gorea, pacientă.
În secția pneumologie a ajuns și Svetlana Niculica. Femeia spune că s-a adresat după ajutor medicului peste 7 zile de la primele simptome. Fiind într-o stare gravă și având diabet zaharat, ea a fost transportată în capitală pentru tratament.
”Am avut febră mare acasă și tuse. Am luat medicamnte singură de la farmacie, când am văzut că mai tare tușesc și îmi este rău, am apelat la medic și el a spus că trebuie să vin la spital”, a menționat Svetlana Niculica, pacientă
Medicii spun că pneumonia poate să apară ca urmare a unei infecții bacteriene, virale sau fungice, caracterizându-se prin inflamația unuia sau ambilor plămâni.
”Pacienții prezintă manifestări clinice generale, astenia fizică, cefaleea, febra, mialgii, artralgii, manifestări respiratorii tuse uscate, productivă, În cazul când pacientul prezintă o simpatologie persistentă, progresivă sunt indicatori ca pacientul trebuie să se adreseze la medic”, spune Diana Fetco-Mereuță, asistent universitar USMF
Totodată, Diana Fetco-Mereuță a menționat că peste 70% din populaţie se tratează acasă folosind medicamente fără recomandarea medicului sau ajung la medic cu reacții adverse în urma administrării greșite a preparatelor medicamentoase. Medicii susțin că mai există un șir de factori de risc în dezvoltarea pneumoniei.
”Tabagismul este considerat printe importanții factori de risc pe lângă alți factori de risc care dispun persoanele la infecțiile virale și respectiv la pneumonii, expunerea la frig, virozele respiratorii, persoanele peste 65 de ani, copiii de vârstă fragedă și persoanele cu imunitate compromisă. Pacienții cu boli renale, cardiacă, bloi cronice pulmonare, cu diabet zaharat trebuie să fie mai vigilenți la contractarea pneumoniilor. Odată cu începutul perioadei pandemice am avut un număr realativ mai crescut mai multe adresări din cauza pneumoniei comunitare cauzate de virusul SARS 2, pacienții au manifestat stări destul de grave.”
Metodele de tratament diferă de la caz la caz, in functie de severitatea simptomelor si de forma de pneumonie dezvoltată, spun specialiştii. Potrivit datelor oficiale, pneumonia și alte infecții ale căilor respiratorii inferioare reprezintă a patra cauză de deces la nivel global.
