Autoritățile vor putea monitoriza și doborî dronele care survolează ilegal spațiul aerian al țării noastre. Ministerul Apărării a elaborat un nou cadru legal în acest scop. Mai mult, instituția își propune să investească, până în 2030, sute de milioane de lei în apărarea antiaeriană. Se întâmplă în contextul în care de la începutul războiului în Ucraina, fragmente din dronele lansate de Rusia au căzut pe teritoriul Moldovei. Deși nu au fost înregistrate victime, astfel de situații sunt alarmante, spun experții.
Legea privind securitatea spațiului aerian stabilește modul în care Ministerul Apărării, Autoritatea Aeronautică Civilă și alte autorități competente vor colabora. Potrivit documentului, în cazul dronele sau al altor tipuri de aeronave fără pilot, sunt stabilite două tipuri de măsuri care pot fi luate. Primul tip prevede detectarea, identificarea și, eventual, neutralizarea dronelor prin dezactivarea funcțiilor de comandă. O altă măsură prevede utilizarea forței pentru imobilizarea sau chiar doborârea acestor aparate de zbor.
Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, susține că propunerile sunt mai mult decât bine-venite.
”Noi vedem că modul de ducere a luptelor s-a modificat esențial. Avem drone, avem aparate fără pilot care devin tot mai frecvente nu doar în câmpul de luptă, dar și pentru nimicirea țintelor civile. Războiul din Ucraina ne arată că agresorul folosește tot mai mult astfel de aparate pentru a nimici infrastructura civilă. Deci, în aceste condiții, se cerea să revizuim legislația”, a declarat fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța.
România, care la fel, are graniță cu Ucraina, a modificat deja legea privind apărarea spațiului aerian. Țara vecină are însă în dotare inclusiv avioane F-16 care pot urmări traseul dronelor care survolează ilegal spațiul aerian. Astfel, armata română se poate asigura că aparatele de zbor, încărcate de multe ori cu explozibil, cad în zone nelocuite. Moldova, abia în timpul războiului din Ucraina, a reușit, cu sprijinul Uniunii Europene să cumpere un radar francez, iar al doilea va ajunge la începutul anului viitor.
Anatol Șalaru, un alt fost ministru al Apărării, subliniază că modernizarea este crucială.
”Au fost actualizate și legile în România, legi care au fost aprobate acum 20 de ani, dar atunci nu se vorbea de drone. Dronele erau de domeniul science fiction. Noi nu avem aviație, adică avem niște avioane care stau sub aerul liber, la Mărculești și nu sunt folosite de aproape de 30 de ani. E nevoie de echipament modern pentru a bruia aceste drone, pentru a le deturna”, a mai spus Marinuța.
Ministerul Apărării a anunțat un plan ambițios de dezvoltare a apărării aeriene, care include achiziția de echipamente de monitorizare, întreținerea acestora și instruirea personalului militar. Investițiile totale sunt estimate la 594 de milioane de lei. Pentru asta, bugetul apărării va crește treptat până la 1% din PIB, obiectiv ce ar urma să fie atins până în 2030.
”După părerea mea, nu va fi complicat, va fi foarte complicat. Acest lucru practic imposibil de realizat fără ajutorul partenerilor strategici. Anume din aceste considerente eu spuneam mereu că apărarea națională este responsabilitatea Guvernului, este responsabilitatea țării, a statului”, a mai spus Marinuța.
În ultimii ani, în Moldova au căzut mai multe fragmente de drone care s-au dovedit a fi rusești. Tot în repetate rânduri, ambasadorul Rusiei desemnat în Moldova a fost convocat la Ministerul de Externe, unde i s-au prezentat note de protest. Rusia a negat de fiecare dată că a lansat dronele care au căzut în Moldova deși au existat probe care au demonstrat această acuzație.
