Fermierii din Moldova se orientează către sorg – o cultură rezistentă la secetă, căldură și soluri sărace, folosită de decenii în regiunile aride ale Africii. Deși în trecut a fost ignorată, sorgul câștigă din nou teren în Moldova. Acum această plantă este văzută ca o alternativă viabilă la porumb, în contextul schimbărilor climatice și a secetei tot mai frecvente.
„Sorgul devine o alternativă tot mai populară la culturile agricole clasice din Republica Moldova. Fermierul Andrei Buzovoi cultivă sorg de opt ani – o plantă rezistentă la schimbările climatice și la secetă. Anul acesta, Buzovoi a semănat 235 de hectare cu sorg și așteaptă o recoltă bogată. Producția sa este solicitată în țări precum Turcia, Irak și Emiratele Arabe Unite”, relatează jurnalistul ONE TV Dementii Cuțevițchi-Negruța.
Andrei Buzovoi practică agricultura de mulți ani alături de familia sa. Până nu demult, porumbul era cultura prioritară pe care o cultivau. Totuși, el a fost printre primii fermieri care au decis să treacă parțial la sorg.
„Acuma pe fonul țării a apărut la mai mulți aceasta idee, mi-a apărut în 2017 când deja s-a observat unele tendințe că avem nevoie de a înlocui puțin porumbul cu altă cultură asemănătoare, care s-înlocuiască aceeași areal de economie”.
Fermierul a povestit că, anul trecut, recolta de porumb în țară a variat între 500 kg și 3 tone la hectar, în timp ce, în cazul sorgului, în ciuda secetei, a reușit să obțină între 5 și 6 tone la hectar. În anii fără secetă, randamentul celor două culturi este similar, iar diferențele de costuri sunt minime. O parte din recolta sa este vândută pe piața internă, iar cealaltă – exportată în țări din Orientul Mijlociu.
„Pot să vă spun că la hectar să produce în totalitate dacă să iei anul începând de la pregătirea solului și la depozitare, ajunge undeva la 15 sau la hectar, toate costurile care sunt. Ne așteptăm la un profit să fie de vreo 5 mii de lei, n-ar fi rău, pe hectar. Depinde tot de cer și sigur că munca noastră”, povestește fermierul.
Având în vedere schimbările climatice tot mai evidente, sorgul pare să fie o cultură de viitor.
„Vreau să spun că cultura de sorg este cultura de perspectivă pentru a fi extinsă pe suprafețe mai importante. Este mai adoptată la stresul hidric, permite de a obține recolte nu mai joase, dar și egale ca și porumbul. Și dacă după preț să vorbim poate cu 10% e mai ieftină producția. Sunt mai puține cheltuieli pentru producere”, spune Anatolie Fala, director de programe la Asociația Națională de Dezvoltare Rurală.
Specialiștii mai spun că sorgul este o cultură puțin pretențioasă. Nu necesită cantități mari de îngrășăminte sau un sol bogat în substanțe nutritive. Fermierii nu trebuie să-și facă griji în privința valorificării sorgului. Acesta poate fi exportat, dar și utilizat pe piața internă, spun autoritățile.
„Acolo unbe noi vom veni clar cu stabilitatea produsului, cu o ofertă anuală de un X mii de tone, deci noi putem s-aducem pe acea platformă și producătorul de sorg și producătorul din zootehnie, ca ei să înțeleagă că și acest sorg, el are o valoarea nutritivă mult mai bună decât porumbul și este un element foarte bun pentru furajarea animalelor”, afirmă Vasile Șarban, secretar de stat de la Ministerul Agroculturii.
FAO a început în acest an să promoveze cultivarea sorgului și oferă semințe fermierilor mici și mijlocii pentru testare.
„Sorgul este o cultură utilizată pe scară largă în Africa, datorită rezistenței sale la secetă. De fapt, nu o testăm doar în Moldova. Dar o folosim și în alte țări afectate de condiții climatice dificile, care au un sector zootehnic și au nevoie de furaje”, spune Raimund Jehle, reprezentant FAO în Moldova.
Finanțarea în cadrul proiectului a fost oferită de Guvernul Japoniei.
„Am considerat că această țară are cu siguranță nevoie de culturi rezistente la secetă. Și cred că este firesc ca țările să se ajute reciproc – exact asta facem și noi. Sperăm că ploile din acest an au fost suficiente pentru a asigura o recoltă bună”, a menționat Yamado Yoichiro, ambasadorul Japoniei în Moldova.
Sorgul este a patra cultură agricolă din lume ca suprafață cultivată, după grâu, porumb și orez.
