Ultimele 20.000 de dosare ale victimelor represiunilor sovietice, desecretizate și vor fi disponibile publicului

Ultimele 20 de mii de dosare ale victimelor represiunilor politice sovietice au fost desecretizate și transmise Agenției Naționale a Arhivelor. Timp de 15 ani, instituția a recepționat aproximativ 48 de mii de dosare. Acestea vor fi disponibile începând cu data de 5 iulie, inclusiv online. În prezent, toate documentele sunt păstrate în condiții de maximă siguranță, în depozite dotate cu sisteme moderne de microclimă și protecție antiincendiu.

Cercetătorii și rudele victimelor vor putea accesa aceste dosare în baza unei declarații pe proprie răspundere privind utilizarea datelor cu caracter personal. Potrivit specialiștilor, cel mai vechi dosar datează din anul 1920, iar cel mai recent – din 1986.

”Avem aproximativ în jur de 100.000 de nume din aceste dosare. Într-o lună de zile, noi vom oferi acces tuturor celor interesați. Vom pune chiar lista completă a acestor nume pe site-ul nostru, așa încât de la distanță să fie identificat dosarul și comandat pentru consultare”, Igor Cașu, director general al Agenției Naționale a Arhivelor.

Multe dintre dosarele recepționate nu vizează doar cazuri individuale, ci și grupuri întregi de localnici din diverse regiuni ale țării, oameni condamnați pentru participarea la slujbe religioase sau pentru exprimarea unor opinii contrare regimului.

”Practic, lor li s-au făcut acestea dosare, li s-au intentat și li s-au creat aceste dosare. După ce am reușit să discutăm cu cei care au trecut prin acest calvar, mărturisesc că, de fapt, li s-a spus să scrie biografia pe o foaie”, Maria Gogu-Zinovii, șef Direcția Națională a Fondului Arhivistic Documentar.

Un exemplu este și cazul profesorului Marin Alexei, de la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca. Condamnat în 1941 la opt ani de gulag, a fost deportat în Siberia și, ulterior, trimis într-o așezare specială, unde a fost forțat să muncească în mine. Înainte de arestare, fusese deputat în Parlamentul României, decorat de Regele României și apropiat de Iuliu Maniu. Fiul său fusese numit Iuliu, dar sovieticii i-au schimbat numele în Iurie, fără a înțelege semnificația acestuia.

”Este un dosar foarte interesant, care conține niște scrisori pe care le-a scris chiar și după moartea lui Stalin și chiar și mai târziu. El aici menționează tot prin ce a trecut în gulag și aici putem să întâlnim mai puțin astfel de informații în dosarele de arhivă”, Maria Gogu-Zinovii, șef Direcția Națională a Fondului Arhivistic Documentar.

Premierul Dorin Recean a fost prezent la evenimentul de transmitere a dosarelor. Oficialul a vorbit despre trauma deportărilor sovietice și a amintit că membri ai propriei familii au fost fie deportați în Siberia, fie nevoiți să se ascundă în România.

”Sovieticii au cauzat foarte mult rău familiilor noastre, țării noastre. Ei au cauzat foarte multe traume, dar nu au reușit să ne ia demnitate. Și nu au reușit să ne ia dorința de libertate”, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova.

La evenimentul de transmitere a dosarelor desecretizate au fost prezente și ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, precum și ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, care au subliniat importanța acestui demers. Potrivit acestora, este un pas esențial în recuperarea memoriei istorice și afirmarea dreptului cetățenilor la adevăr.

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA