Economia Republicii Moldova depinde mai mult decât cea din alte țări de forța de muncă, iar situația de pe piața muncii se înrăutățește, afirmă analiștii economici. Guvernul conștientizează gravitatea situației și intenționează să restructureze economia, însă, pentru aceasta, este nevoie de o serie de măsuri radicale în cele mai diverse domenii, susțin miniștrii. Subiectul a fost discutat de membrii cabinetului de miniștri, deputați, funcționari, experți și analiști, în cadrul Forumului Național al Pieței Muncii.
”Economia Republicii Moldova este foarte intensivă în capital uman. Dacă analizăm retribuția muncii raportată la valoarea adăugată brută, noi sântem la circa 60% fiind aproape de topul țărilor de Europa. Deci avem economie care se bazează și depinde foarte mult de forța de muncă, atât de punctul de vedere cantitativ atât și ponderea costurilor”, Adrian Lupușor, expert economic.
În ciuda acestei dependențe, numărul persoanelor angajate în câmpul muncii scade de la an la an, inclusiv în termeni procentuali, susține analistul economic Adrian Lupușor. Ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, afirmă că prin crearea de noi locuri de muncă problema nu va fi rezolvată.
”Noi trebuie să facem câteva lucruri în același timp, ceva ce foarte puține economii au reușit. Foarte puțini economii au reușit să crească rata de ocupare, dar și productivitatea muncii în același timp. Pentru că de obicei dacă vrei să crești productivitatea muncii trebuie să reduci din multe locuri de muncă care sunt neproductive”, Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Buzu consideră că una dintre soluții este integrarea în Uniunea Europeană, ceea ce va include Moldova în lanțuri economice mai mari, generând astfel locuri de muncă bine plătite și productive. Ministrul Educației, Dan Perciun, a subliniat că, într-un astfel de scenariu, sistemul de învățământ trebuie să pregătească un număr mare de specialiști calificați. De asemenea, este esențială acordarea unei atenții sporite satelor și localităților mici, având în vedere discrepanțele de nivel educațional dintre mediul urban și cel rural, a declarat Perciun.
”Niște școli regionale pe care să le capacităm și unde să le putem să oferim educație de calitate la cel mai înalt standart, cel puțin din punct de vedere infrastructural pentru început. Și avem acest proiect a școlilor model, îs 35 de școli care noi ne-am selectat la prima etapa, dar extindem lista la 90 acum și urmează să benificieze la investiții de la 2,5 la 3 mln de euro fiecare dintre ele”, Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.
La rândul său, ministra dezvoltării economice și digitalizării, Doina Nistor, a menționat că Republica Moldova a început deja o tranziție activă către un alt format economic.
”Noi avem o economie care se restructurează, avem o restructurare sănătoasă, avem o creștere mare a domeniului de servicii. Doar în anul 2024 domeniul de exportul de servicii a cifrat suma totală de 2,7 mlrd dolari SUA, și ceea ce a fost dublu fața de anul 2020. Este un domeniu care are un excedent comercial de circa 1 mlrd de dolari”, Doina Nistor, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Vorbind despre sectorul serviciilor, în primul rând este vizat sectorul IT, afirmă Nistor. Potrivit ministrei, tocmai acest sector are cel mai pozitiv impact asupra balanței comerciale a țării noastre. Lilia Franț, vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor, face apel către autorități să acorde atenție la trei puncte-cheie pentru dezvoltarea pieței muncii.
”Noi ca Sindicate credem că aici trebuie să punem accent pe trei momente. Unu la mâna – pre creșterile salariale, dar pornind de la creșterea salariului minim. Doi – pe combaterea economiei informale, un flagel despre care practic nu s-a discutat astăzi, dar el este prezent și el afectează foarte mult economia locală, și inclusiv acel deficit a forței de munca despre care vorbim. Și al treilea moment pe care tot îl considerăm prioritar – să nu zicem nu forței de munca externe, dar avem un potențial forței de muncă local care trebuie valorificat”, Lilia Franț, vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2024 în Moldova munceau aproape 854 de mii de persoane, cu 3,7% mai puțin decât în 2023. Vârsta medie a angajaților este de 44 de ani. În același timp, peste 1,1 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani nu lucrează, ceea ce reprezintă 56% din populația aptă de muncă.
