Suprapopularea, lipsa angajaților și subcultura criminală. Sunt doar câteva probleme pe care sistemul penitenciar din țara noastră nu le poate soluționa. De exemplu, gradul de aglomerare a penitenciarelor din Moldova este cu 25 la sută mai mare decât media europeană. În același timp, există cazuri în care deținuții se bucură de condiții speciale. De exemplu, unii dintre ei locuiesc singuri în celule renovate. Avocatul Poporului atrage atenția că anume condițiile de detenție sunt un barometru al funcționarii justiției si a statului de drept.
Specialiști în drepturile omului au vizitat penitenciarele din țară pentru a realiza un raport pe care l-au prezentat în cadrul comisiei parlamentare privind drepturile omului. La ședință au fost prezentate fotografii cu celule în care locuiesc mai mulți deținuți decât permite spațiul. În unele cazuri, 30 sau chiar 40 de persoane într-o singură încăpere de acest fel.
”E interesant că niciodată putem identifica de ce avem în penitenciare celule foarte mari care sunt suprapopulate și, în același timp, în același penitenciar, identificăm celule goale sau celule foarte mari în care locuiesc o singură persoană sau două, în condiții foarte bune. Noi avem celule care sunt similare cu un apartament mic, cu covoare, cu paturi matrimoniale, cu bucătării. Acum, din câte noi cunoaștem, este interzisă renovarea celulelor din resurse proprii”, Olesea Doronceanu, membru al Consiliului pentru prevenirea torturii.
Datele statistice arata că unui angajat îi revin, în medie, 2,4 deținuți pe când în Uniunea Europeană, media este de 1,4. Pe timp de noapte însă în unele închisori, câțiva angajați trebuie să monitorizeze sute de deținuți.
”Noi, de exemplu, la Brănești avem 637 de deținuți și pe timp de noapte, rămân să asigure securitatea șapte angajați. Evident că, în cazul în care ceva se întâmplă, nimeni nu va interveni. Ei vor apela la suportul serviciilor de forță”, Olesea Doronceanu, membru al Consiliului pentru prevenirea torturii.
Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a spus că deficitul de personal nu poate fi acoperit în condițiile în care salariile din sistem sunt mici. Acum, sistemul are nevoie de patru sute de angajați.
”Salariul mediu pentru un agent este de zece mii de lei, iar pentru un ofițer, 13 mii patru sute de lei. S-a spus că ei se angajează pentru pensie. Da, noi avem aceste înlesniri, dar acum, nici asta nu mai merge, v-o spun eu, care sunt președintele comisiei de angajare”, Anatolie Falca, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Subcultura criminală este o altă problemă stringentă. Din cauza așa-numitor reguli impuse de grupări din penitenciare, într-un an, numărul deținuților care au cerut să fie izolați a crescut cu 30 la sută.
”Ea este tolerată și utilizată activ de către personal, pentru menținerea ordinii în penitenciare, noi ne asumăm concluziile respective. De exemplu, în penitenciarul din Bender, „deținuții umiliți” nu au dreptul să se apropie cu apă filtrată, care este, de fapt, unica sursă de apă potabilă”, Olesea Doronceanu, membru al Consiliului pentru prevenirea torturii.
Avocatul Poporului a atras atenția că problemele din penitenciare trebuie tratate cu seriozitate.
”Condițiile de detenție și siguranța din penitenciare sunt un barometru al funcționării justiției și statului de drept. Prin acest fapt, putem afla la ce nivel suntem din perspectiva implementării standardelor internaționale, din perspectiva statului de drept, inclusiv. Iar un sistem penitenciar care nu garantează securitatea deținutului riscă să devină un teren destul de mare pentru încălcări, abuzuri, subcultură criminală, corupție chiar și recidivă”, Ceslav Panico, avocatul poporului.
În cele 17 de penitenciare din Moldova sunt deținute peste cinci mii opt sute de persoane. Potrivit datelor oficiale, numărul cazurilor de suicid sau de violență sunt în ușoară scădere, dar încă persistă.
