Proiectul de lege care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) a fost supus consultărilor publice. În acest context, reprezentanții mai multor entități au venit cu modificări la proiectul de lege, opinii, dar și condiții în care decizia de a crea PACCO, poate deveni viabilă.
Potrivit proiectului de lege, noua entitate va fi responsabilă de „combaterea infracțiunilor de corupție și a actelor conexe actelor de corupție, precum și în domeniul combaterii criminalității organizate, a terorismului și a torturii”. Prin urmare, odată cu fuzionarea Procuraturii Anticorupție (PA) și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), se urmărește combaterea corupției politice, a corupției la nivel înalt, dar și a crimei organizate.
Igor Chiriac, deputat PAS, motivează necesitatea fuzionării actualelor procuraturi prin faptul că „ceea ce era actual în 2016 și chiar în 2021, astăzi nu mai este actual”. Deputatul precizează că noua procuratură „vine să facă față amenințărilor care astăzi sunt în adresa securității statului”.
Citește și: Procuratura Anticorupție și PCCOCS vor fuziona. Propunerea, anunțată de Ministerul Justiției
Între timp, Ministerul Justiției are mai multe îngrijorări cu privire la crearea PACCO. Una dintre îngrijorări se arată în raport cu continuarea dosarelor existente și transmiterea acestora noii entități. „Ne dorim ca să nu fie afectate cumva dosarele existente astăzi la cele două procuraturi specializate și transmiterea mai departe, către noua procuratură. Să nu pericliteze bunul mers, mai cu seamă în acele dosare penale unde au fost aplicate mai multe măsuri, măsuri asiguratorii, măsuri preventive, măsuri procesuale de constrângere, unde există un termen și unde trebuie să se soluționeze foarte rapid”, a declarat Stanislav Copețchi, Secretarul de Stat al Ministerului Justiției.
O altă grijă a ministerului este în raport cu transmiterea către noua entitate a necesarului pentru funcționare: „e vorba de sediu, de echipamente și alte aspecte de ordin tehnic, fără de care o nouă entitate nu poate activa”, a adăugat Copețchi. Cea de-a treia și ultima îngrijorare este focusul noii structuri. Potrivit Secretarului de Stat al Ministerului Justiției, noua procuratură trebuie să fie focusată pe combaterea corupției mari și a crimei organizate.
Tot la acest subiect: Alexandru Tănase: „Fuziunea procuraturilor va paraliza lupta anticorupție”
Iar Sergiu Rusu, adjunctul Procurorului General, din cadrul Procuraturii Generale (PG), afirmă că noua structură trebuie să investigheze inclusiv și „infracțiunile de fraudă limitate la acțiuni de delapidare a fondurilor europene și cele comise împotriva companiilor cu capital de stat, în special cele care gestionează infrastructura critică a statului”. Un exemplu în acest sens ar fi dosarul CFM sau dosarul AIC. „Noua procuratură trebuie să aibă competențe de a investiga aceste cazuri”, a adăugat adjunctul Procurorului General.
Cu toate acestea, Procuratura Anticorupție a exprimat critici față de proiectul de lege. PA consideră că implementarea acestuia ar putea avea un impact negativ asupra securității naționale și ar putea duce la creșterea corupției la nivel înalt și a crimei organizate. De asemenea, PA avertizează că transferul procurorilor anticorupție în procuraturile teritoriale ar putea fi perceput ca o ingerință în activitatea acestora și un mijloc de control politic asupra noii structuri.
În plus, PA a subliniat că actuala componență a CSP, în care 6 din cei 11 membri sunt numiți pe criterii politice, nu oferă garanții suficiente împotriva influenței politice, ceea ce ar putea afecta independența noii instituții.
Reamintim că un grup de 29 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat un proiect de lege care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Inițiativa legislativă urmărește consolidarea eforturilor de combatere a corupției politice, a corupției la nivel înalt și a crimei organizate.
