Moldovenii citesc tot mai mult în limba engleză, iar autorii autohtoni câștigă popularitate, împărțind terenul cu scriitorii străini, spun librarii. Printre cele mai vândute titluri se numără „Kinderland” de Liliana Corobca, „Arta de a te iubi” de Cristian Stan și „Atomic Habits” de James Clear. Copiii sunt atrași de aventurile lui Teodor, personaj creat de Dumitru Cojuhari, și învață să pronunțe corect toate sunetele cu ajutorul volumului „Găinușa nouă de la ora nouă”, semnat de Vera Nastasiu.
„În același top menționăm și „Rețetele pentru pofticioși” ale Valeriei Țurcan, iar din literatura universală cartea lui John Boyne „Băiatul cu pijamale în dungi” și pe locul 10 un roman de o frumusețe tulburătoare „Acolo unde cântă racii” ”, spune Mihaela Vîlcu, reprezentant librărie.
Ia amploare în țara noastră și conceptul de librărie-cafenea, unde vizitatorii pot combina plăcerea lecturii volumelor expuse spre vânzare cu gustul cafelei preferate. Librarii menționează că moldovenii își aleg cărțile cu meticulozitate.
„Îmi place să citesc cărți de dezvoltare personală și îndeosebi celea despre psihologie.”
„Obișnuiam să citesc acasă seara, dar observam că-mi creează disconfort, am înțeles că este mai bine pentru mine să citesc pe parcursul zilei când sunt sătulă, calmă, liniștită. Informația se așază mai bine”.
„Uneori cu soțul chiar zicem hai să citim în această seară în loc să privim un film sau un serial. Pentru mine este o metodă de relaxare, desigur sunt cărți care și te învață multe. Îmi plac psihologice, de business, de marketing, ficțiune”.
Într-o librărie din centrul orașului am întâlnit-o pe lectorul universitar Liliana Dolgan, care își alegea volumele pentru lecturile următoare. Crescută în familia criticului literar Mihail Dolgan, unde lectura era la ordinea zilei, iar cartea era respectată, Liliana spune că nu-și poate imagina rutina cotidiană fără lectură, alocând cititului cel puțin 20 de minute pe zi. Unul dintre scriitorii ei preferați este Liviu Rebreanu. În prezent, Liliana citește romanul lui Oleg Serebrean, „Pe contrasens”, pe care îl recomandă.
„Noi mai criticăm tineretul că nu citește, dar este tineret care citește, cărora le place. Eu chiar aici vin uneori la librărie și observ cum ei discută, elevi după liceu, după școală, vin, se uită, caută cărți, se citește”, spune Liliana Dolgan, lector universitar.
Daria Marchina-Zalevscaia are un plan ambițios pentru anul 2025: să citească cel puțin 24 de cărți. Tânăra spune că reușește să lectureze câte trei volume pe lună.
„Am descoperit-o pe Yanagihara, autoarea americană de origine japoneză. Ea a scris mai multe cărți. Primul ei roman este „O viață măruntă”. Este sofisticat, psihologic, se citește intens”.
Daria citește preponderent în limbile rusă și engleză, iar acum a început să învețe limba de stat, axându-și atenția asupra autorilor români.
Ritmul alert al vieții îi determină pe unii moldoveni să citească mai puțin. Oamenii spun că, deși în trecut obișnuiau să devoreze volum după volum și să-și umple bibliotecile cu cărți, în prezent au mai puțin timp liber și nu-și mai permit luxul de a dedica o seară sau o dimineață exclusiv cititului.
„Cam puțin citesc în ultimul timp. Îl studiam mai adânc pe Eminescu mai înainte, acum mai puțin”.
Și numărul cititorilor care vizitează sălile Bibliotecii Naționale este în scădere, susține directorul instituției, Elena Pintilei. În 2024, peste patru mii de persoane au împrumutat cărți.
„S-a promovat opera Larisei Turea, opera lui Oleg Serebrian, la fel, Tatiana Țîbuleac, Liliana Corobca, Iulian Filip, Ianuș Țurcanu, Vasile Romanciuc, dar și alți scriitori care scriu și pentru copii”.
Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Șleahtițchi, pledează pentru lectura cărților în format fizic, susținând că astfel se creează o conexiune aparte.
„Cartea este mai caldă, sigur că acolo este o altă relație cu obiectul. Când citești pe calculator, să zicem, eu citesc toată ziua, sunt cu ochii pe calculator, nici nu pot să-mi dau seama cât de comod este. Este alt aspect, foarte comod și foarte rapid, dar sunt niște pixeli, niște luminițe care joacă acolo, însă nu poți să ai percepția tactilă sau contactul cu obiectul.”
Medicii oftalmologi au mai multe recomandări pentru împătimiții de lectură.
„Ar fi bine să citim, dar să dozăm, să oferim ochilor pauză, pentru că atunci când citim în apropieri, ochii noștri depun efort, adică nu ochii, dar mușchiul ciliar depune efort și dacă noi dăm voie să se odihnească la fiecare 30 de minute, este normal să ne uităm undeva în depărtare sau să închidem ochișorii, să clipim”, afirmă Cristina Guzun, medic oftalmolog.
Lectura joacă un rol esențial în dezvoltarea cognitivă și menținerea sănătății psihice, contribuind la prevenirea anxietății sau bolilor degenerative, susține psihologul Sergiu Sanduleac.
„Lectura ajută la menținerea stării de sănătate a omului, din punct de vedere psihic și profilaxia tuturor bolilor psihice, care pot apărea: demența mentală, Alzheimer, Cogniția este ca mușchiul. El se atrofiază. Și mai ales în epoca digitală, în care noi consumăm foarte mult conținut digital, creierul se atrofiază”, spune psihologul Sergiu Sanduleac.
Potrivit statisticilor oficiale, moldovenii citesc în medie câte 17 minute pe zi.
