Monoxidul de carbon este o amenințare majoră și, în mare parte, subevaluată în rândul populației. Potrivit statisticii, în Republica Moldova, anual, sunt afectate circa 200 de persoane urmare a inhalării monoxidului de carbon, iar aproximativ 10 cazuri sunt soldate cu deces.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) avertizează că, în sezonul rece, sporește riscul intoxicațiilor provocate de monoxidul de carbon, când se utilizează diverse surse de încălzire, crește considerabil probabilitatea de acumulare a monoxidului de carbon în spații închise
Specialiștii atenționează că monoxidul de carbon se absoarbe rapid la nivel pulmonar, după care ajunge în circulația sângelui, unde începe să înlocuiască oxigenul.
Acest fenomen este definit prin următoarele caracteristici:
- scăderea capacității sângelui de a transporta oxigenul;
- crește dificultatea de eliberare a oxigenului la nivel tisular;
- poate provoca asfixierea, care poate fi uneori fatală.
Potrivit ANSP, gravitatea intoxicației depinde de cantitatea de monoxid de carbon (CO) fixată de hemoglobină, aceasta fiind influențată de: concentrația de CO în aer, durata expunerii și volumul de aer inhalat.
Totodată, specialiștii anunță care sunt simptome inițiale ale intoxicației cu monoxid de carbon:
- cefalee
- amețeli
- greață
- slăbiciune.
„Aceste simptome sunt ușor de confundat cu cele ale altor afecțiuni și, prin urmare, intoxicațiile ușoare pot fi neobservate”, atenționează ANSP.
Expunerea la niveluri mai ridicate de CO poate provoca tulburări de vedere, confuzie, pierderea cunoștinței. Sechelele neurologice permanente sunt o probabilitate pentru persoanele care supraviețuiesc unei intoxicații severe.
Persoanele expuse la niveluri moderate de CO pot dezvolta complicații cardiovasculare și neuropsihice, inclusiv probleme de memorie, dificultăți de concentrare și afectarea funcțiilor cognitive.
ANSP atrage atenția asupra a trei grupuri de persoane care necesită o atenție deosebită:
- Femeile însărcinate: intoxicația cu monoxid de carbon este gravă în special pentru făt, existând riscul unei diferențe în manifestările intoxicației între mamă și făt.
- Nou-născuții și sugarii: riscul de intoxicație este mai mare din cauza unei perioade lungi de expunere. Din motive fiziologice, aceștia pot fi primii sau chiar singurii afectați. Semnele clinice sunt adesea atipice (refuzul alăptării, plâns inexplicabil, letargie, convulsii).
- Persoanele în vârstă: simptomele nespecifice pot fi atribuite, în mod eronat, vârstei înaintate.
Intoxicația cu monoxid de carbon poate surveni din cauza:
- Sistemelor de încălzire cu defecțiuni sau instalate necorespunzător, în special cele pe bază de combustibil fosil.
- Motoarelor vehiculelor lăsate în funcțiune într-un spațiu închis (garaj, beci, subsol etc).
- Evacuarea deficitară a produselor de ardere (conducta de fum obstrucționată sau dimensionată incorect).
- Lipsa sau ventilația insuficientă în încăperea în care este instalat dispozitivul (piese etanșe, orificii de aer blocate).
- Utilizarea necorespunzătoare a dispozitivelor concepute exclusiv pentru utilizare în aer liber sau suplimentar (dispozitive suplimentare de încălzire utilizate continuu – generatoare etc.).
- Incompatibilitatea instalațiilor prezente în aceeași unitate de cazare (exemplu: șemineu și boiler).
Pentru a reduce riscul de intoxicație cu monoxid de carbon, specialiștii ANSP recomandă instalarea detectoarelor de monoxid de carbon, în toate încăperile locuinței, în special în dormitoare și în apropierea surselor de încălzire și verificarea periodică a funcționării acestora.
În cazul expunerii la monoxid de carbon, persoanele sunt îndemante să ventileze imediat spațiile, să evacueze persoanele expuse, să apeleze serviciul de urgență 112.
În perioada anilor 2020-2023, au fost înregistrate 801 cazuri de intoxicații acute cu monoxid de carbon, în urma cărora 42 de persoane au decedat.
