Rezultatul referendumului privind introducerea în Constituție a cursului european al Republicii Moldova a demonstrat partenerilor externi ai Moldovei maturitatea țării din punct de vederea al atașamentului pentru integrarea europeană. Opinia îi aparține lui Mihai Mogîldea, directorul adjunct al Institutul pentru Politici și Reforme Europene și a fost exprimată în cadrul unui interviu realizat în contextul campaniei de informare „Europa de lângă noi”, lansate de posturile ONE TV și STAR TV. Expertul a subliniat că rezultatul la limită nu a afectat nicidecum imaginea Republicii Moldova în fața partenerilor europeni, din contra a arătat că în Moldova există o societate majoritară care împărtășește valorile europene.
-Bun găsit! Discutăm astăzi în cadrul proiectului Europa de Lângă Noi despre rezultatele referendumului Constituțional Republican din 20 octombrie din Republica Moldova cu domnul Mihai Mogîldea, directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău. Domnule Mogîldea, bine v-am găsit!
-Bun ziua!
-Pentru început. Referendumul constituțional republican a trecut aproximativ cu 50,4%. Acest procentaj, reflectă el oare starea adevărată a lucrurilor. Reprezintă el interesele cetățenilor Republicii Moldova luând în considerare mai mulți observatori internaționali, sau autoritățile Republicii Moldova aduc probe că a fost interferență din exterior și mai concret din partea Rusiei?
-Într-adevăr a existat o manevră largă a Federației Ruse de fraudarea acestor voturi și am atestat un număr foarte mare de alegători care au ales banii oferiți de către Ilan Șor și de către Federația Rusă pentru a vota nu la referendum. Autoritățile vorbesc despre un număr de circa 130.000 de alegători care au fost incluși în această schemă de corupere a alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru integrare europeană. Am auzit de la președinta Maia Sandu despre cifra de 300.000 de persoane, probabil adevărul este undeva la mijloc. Mai important este să urmărim investigațiile autorităților și să vedem care este probatoriul pe care îl dețin aceștia. Dacă, într-adevăr, am asistat la o schemă atât de largă de fraudare a votului, atunci, cu siguranță, rata de susținere a integrării europene ar fi mult mai mare decât ce a atestat în cadrul referendumului de duminică, cu probabil… rata de suport ar fi undeva pe la 60% dacă nu ar fi existat această schemă extinsă de corupție electorală. Ceea ce este important, până la urmă, este că referendumul a trecut, iar modificările la Constituție urmează a fi operate, odată cu validarea acestui referendum de către Curtea Constituțională.
-În ce măsură aceste acte de corupere și acest rezultat la limită ar putea influența imaginii Republicii Moldova sau opinia internațională asupra Republicii Moldova?
-Trebuie să înțelegem că rezultatul a fost pozitiv, deci nu există vreo problemă în acest sens. Imaginea Republicii Moldova nu va fi afectată nici într-un mod de faptul că rata de susținere a acestui referendum a fost mai mică decât ce a așteptat de către noi aici, în interiorul țării. Pentru statele europene, pentru partenerii noștri internaționali, contează foarte mult că societatea în marea majoritate a fost pentru susținerea parcursului european în cadrul acestui referendum. Asta atestă că avem în Republica Moldova o societate care împărtășește și îmbrățișează valorile europene. Lucru extrem de important pentru statele europene, pentru instituțiile europene care vor aici, în Republica Moldova, o societate care este dispusă să se modernizeze, să parcurgă pașii necesari pentru a ajunge la nivelul de bunăstare atestat în Uniunea Europeană și care înțelege importanța integrării europene pentru dezvoltarea sa. Deci, eu cred că am arătat în cadrul votului de duminică că suntem maturizați din punct de vedere al atașamentului nostru pentru integrare europeană, chiar dacă, iarăși, avem într-adevăr o cifră destul de mare de oameni care s-au pronunțat împotriva integrării europene.
-Ați menționat mai devreme că prin acest vot „DA” la referendum, Republica Moldova a demonstrat că este matură să-și asume acest parcurs european. În ce măsură partenerii europeni ai Republicii Moldova conștientizează asta și dacă urmează suportul partenerilor europeni pentru Republica Moldova să crească în urma acestui referendum?
-Partenerii europeni înțeleg foarte bine că în situația în care ne-am pomenit noi. Cu această interferență enormă a Federației Rusii în organizarea și în desfășurarea acestor alegeri, victoria obținută la acest referendum este una prețioasă. Reacțiile au fost unele pozitive, de apreciere, de mulțumire pentru gestul de susținere al cetățenilor noștri pentru procesul de aderare al Republicii Moldova. În același timp, în campania electorală, Comisia Europeană, prin doamna Ursula von der Leyen, anunța despre un pachet de 1,8 miliarde de euro pentru următorii trei ani de zile, un pachet de sprijin financiar pentru dezvoltarea economiei, pentru susținerea mediului de afaceri, pentru îmbunătățirea infrastructurii, pentru îmbunătățirea gradului de bunăstarea cetățenilor noștri, bani care vor ajunge în țara noastră în perioada 2025-2027. Deci acum atenția va sta pe finalizarea procesului de consultări și negocieri pe marginea acestui pachet de sprijin, care urmează a fi definitivat de către comisie, votat în Parlamentul European, votată în Consiliul Uniunii Europene și mai apoi aprobată către Parlamentul nostru pentru că primele tranșe să ajungă aici în primăvara anului viitor. Deci va fi important ca Uniunea Europeană să aibă la Chișinău un guvern care să înțeleagă foarte bine importanța parteneriatului și consolidării relațiilor cu Uniunea Europeană în contextul procesului de aderare, mai ales după alegerile parlamentare de anul viitor. Cu siguranță bani și susținere financiară de la Bruxelles vor veni. Mare parte din această asistență va merge la nivel local, pentru că acum Uniunea Europeană are și o înțelegere mai bună a modului în care au votat cetățenii noștri din diferite localități. Deci cunosc realitățile la nivel local foarte bine și vor trebui să lucreze la schimbarea anumitor percepții care există în societate, iar cel mai bun mod de a schimba această percepție este prin susținerea comunităților locale, prin informarea oamenilor și comunicarea directă cu aceștia despre investițiile care se fac la nivel local.
-Ce înseamnă la modul practic această schimbare a Constituției, ca urmare a votului „PRO” a referendumului?
-Această schimbare înseamnă că…presupune de fapt amendarea Constituției cu includerea câtorva modificări. În primul rând este vorba de preambul care urmează a fi modificat prin includerea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Totodată urmează să fie inclusă o prevedere care ține de faptul că atunci când o să fie cazul. Parlamentul Republica Moldova va putea vota cu o majoritate simplă de voturi aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. Și totodată o altă modificare care ține faptul că legislația europeană va fi superioară, sau altfel spus va avea întâietate în fața legislației naționale, în momentul în care Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană, lucru absolut firesc, pentru că în anumite domenii competență Uniunea Europeană are capacitatea de a stabili reglementări și anumite norme care se aplică în toate țările membre. Astea sunt schimbările în principiu, cea mai importantă dintre ele că ține de faptul că dacă rezultatele acestui referendum vor fi validate, nu va fi nevoie de un alt referendum în momentul în care vom adera la Uniunea Europeană. Deci Parlamentul poate aproba acest lucru cu o majoritate simplă de 51 de voturi din 101. Și, respectiv, misiunea Parlamentului va fi una mult mai simplă.
-Considerați că populația Republicii Moldova a înțeles pe de plin necesitatea schimbării Constituției pentru integrarea europeană?
-Nu. Și asta este probabil unul din factorii care au condus la crearea unui opoziție atât de larg împotriva acestui referendum. Deci bănuiesc că pe undeva au existat unele probleme de comunicare, unele scăpări în modul în care a fost construită campania electorală a partidelor care au susținut procesul de aderare europeană și totodată au susținut opțiunea de a la referendum. Deci faptul că noi am observat o numără atât de mare de alegători care au votat nu și așa cum am spus, faptul că am avut o opoziție inclusiv din rândul celor care nu au fost corupți cu banii din Federația Rusă și Șor, demonstrează că înțelegerea a fost una destul de limitată. Unii oameni au votat nu la referendum pentru a protesta împotriva acțiunilor actualei guvernări, sau inacțiunilor actuale guvernări în anumite domenii. Iar asta înseamnă că votul la referendum a fost mai degrabă unul politic decât unul axat pe alegerea vectorului de dezvoltare, de modernizare, de reformare a acestei țări, vector pe care noi îl considerăm a fi unul vestic, unul care ține de Uniunea Europeană. Deci, asta a fost problema. Oamenii sau unii din cei care au votat „NU” au privit acest referendum prin cheia unui vot de protest împotriva actualului regim politic de la Chișinău. Deci au dorit cumva prin acest vot nu la referendum să-și exprime supărarea față de anumite politici, față de anumite inițiative ale guvernării actuale. Și n-au înțeles că referendumul, de fapt, este despre altceva. Nu este despre inițiatorii acestui referendum, președinta Maia Sandu și Partidul Acțiunii și Solidaritate, este despre opțiunea noastră de dezvoltare și de modernizare. Deci asta a fost problema pe care am identificat-o când ne-am uitat cu mare atenție pe modul în care au votat oamenii aici, din această țară, duminică.
-În anul 2003, în România, de asemenea, s-a desfășurat un referendum constituțional în care s-a declarat vectorul european al României. În ce măsură această schimbare a Constituției s-a avut efecte asupra integrării europene a României și dacă acesta poate fi un model și pentru Republica Moldova?
-Efectele au fost unele limitate pentru că România a încheiat negocierile de aderare și a semnat tratatul de aderare în anul 2004. România era pe finalul procesului de negocieri cu Uniunea Europeană și nu exista niciun obstacol în direcția definitivării acestor negocieri. Mai degrabă, acel vot a fost pentru a demonstra pentru societatea din România, că susține parcursul de integrare europeană a acestei țări. Este o normă, ca să-i spun așa, ca la finalul negocierilor de aderare, în orice stat care își propune să devină membru a Uniunii Europene, să existe acest plebiscit, acest referendum de confirmare a pregătirii societății de a deveni parte a familiei europene. Cu mici excepții referendumuri au fost organizate cam în toate statele membre ale UE. Și de aceea, în cazul României, la fel ca și în cazul altor state, acest lucru s-a întâmplat la finalul procesului de negocieri, pentru a reconfirma faptul că cetățenii români sunt gata să devină parte a comunității europene.
-Ar putea fi acesta un factor de ce în Republica Moldova referendumul a fost poate un pic mai puțin susținere decât se aștepta? Dacă acest referendum s-ar fi desfășurat după perioada negocierilor de aderare, după ce Republica Moldova a beneficiat de toate aceste fonduri, de reforme, ar putea fi această rată mai înaltă?
-Este greu de spus acest lucru pentru că nu întotdeauna la formarea percepțiilor cetățenilor vizavi de integrarea europeană contribuie doar investițiile Unii Europene și fondurile care sunt alocate pentru un stat sau altul. Există o mulțime de motive care stau în spatele acestor percepții, fie ele pozitive sau negative, vizavi de integrarea europeană. Și nu aș îndrăzni să dau un pronostic care ar fi fost rezultatul referendumului dacă acesta se organiza în câțiva ani, la finalul procesului de negocieri cu Unii Europeană. Mai degrabă, ar trebui să ne uităm la eforturile de comunicare, de informare, de promovare a integrării europene, care au fost investite în acest an, pentru a explica oamenilor de ce este important acest referendum și care vor fi repercusiunile sale asupra procesului de aderare. Ar trebui să ne uităm dacă munca care a fost făcută a fost suficientă sau nu, dacă am reușit să comunicăm pe diferite canale, dacă am reușit să combatem toate minciunile într-un mod eficient și așa mai departe. Și probabil răspunsul aici ar fi că încă ar mai fi de lucru, că în anumite lucruri nu au fost făcute în totalitate și că nu s-a reușit să ajungem la inima și mintea tuturor oamenilor din această țară cu mesaje care să-i facă să înțeleagă despre ce este acest referendum și care este valoarea sa. Dacă acest lucru va fi înțeles către partidele politice, de către Uniunea Europeană inclusiv, în anii următori, ei vor putea să lucreze mai bine și să ajungă, poate, la toată populația acestei țări cu mesaj mai bine țintit, care să aibă un efect mai mare asupra percepțiilor cetățenilor noștri.
-Care sunt poate ca pașii următori pe care ar trebui să ia Republica Moldova pentru a-și avansa progresele, pentru a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană?
-În perioada următoare va fi important să continuăm implementarea reformelor necesare pentru a avansa negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Și aici lucrurile sunt destul de simple. Suntem la etapa screening-ului bilateral, în care țara noastră prezintă situația pe fiecare domeniu în parte din cadrul acestor capitole de negocieri. Chiar în această săptămână avem o echipă din cadrul Guvernului care se află la Bruxelles pentru a discuta despre aceste lucruri. Iar în primăvara anului viitor va fi posibil să intrăm deja în procesul de negociere pe fiecare capitol în parte, se deschidem unele capitole și estimarea, este că acest proces de negociere ar putea să dureze 4-5 ani de zile în funcție de dinamica și viteza cu care ne vom mișca noi. Asta urmează să se întâmple. Vom avea și unele recomandări din partea Comisiei Europene care vor fi incluse într-un raport care urmează să fie publicat în următoarele luni. Și acolo va fi simplu să observăm care sunt progresele atinse în comparație cu anul trecut, pentru că primul raport a fost publicat în luna noiembrie 2023. Și care sunt recomandările care vin la Bruxelles pentru autoritățile noastre, care sunt notele, dacă îi putem spune așa, acordate pentru fiecare domeniu individual în parte. Sunt 33 capitole de negocieri, plus cele două care țin de domeniul politic și economic. Și, iată, pe fiecare în parte ni se va spune foarte clar ce am reușit să facem, ce ar trebui să facem în următoarea perioadă, pentru ca să reușim să ne apropiem și mai mult de implementarea legislației europene, de aproximarea tuturor standardelor și până la urmă de încheierea acestor negocieri de aderare și integrarea în Uniunea Europeană.
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
