Niciodată nu a existat un moment mai favorabil pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care are deschiderea diplomatică a Bruxelles-ului și are uși deschise pentru reprezentanții guvernării de la Chișinău, iar cetățenii moldovenii nu trebuie să rateze șansa de a deveni cetățeni europeni. Opinia aparține lui Sorin Ioniță, analist în politici publice la Expert Forum București și a fost exprimată în cadrul unui interviu din campania de informare „Europa de lângă noi”, lansată de posturile de televiziune ONE TV și STAR TV. Potrivit lui Sorin Ioniță, problema transnistreană nu este o piedică pentru parcursul european al Republicii Moldova, așa cum UE oferă oportunități și pentru ca regimul de la Tiraspol să-și regândească poziția, însă autoritățile de la Chișinău trebuie să facă din reforma justiției o prioritate.
„Pentru că nimeni nu-ți poate promite la Bruxelles, că, gata, în trei ani intri. Dar mai bine decât acum nu a fost niciodată din punctul acesta de vedere al deschiderii diplomatice și al accesului pe care îl ai. N-a avut Moldova lideri cu mai multe uși deschise. 02.53
– Chiar și cu problema transnistreană…
– Chiar și cu problema transnistreană, la ea mă refeream. Trebuie de văzut, eu am înțeles că a fost această strategie a așteptării strategice la Chișinău, a răbdării strategice, să lăsăm timpul să lucreze. Apar niște oportunități și pentru ei, la Tiraspol, de a regândi niște lucruri. Și când apare cartea trebuie să o joci, la fel și cum e cu integrarea europeană, când ți se oferă, atunci trebuie s-o iei, nu să stai să te mai gândești, pentru că fereastra se închide la un moment dat. Asta este una din lecțiile pe care le-am învățat în România, de exemplu.”
Analistul de la Expert Forum București a mai declarat în cadrul interviului că de la aderarea României din 2007 și până în 2024, statul român a primit din partea UE 65 de miliarde de euro, care au contribuit substanțial la dezvoltarea economică și la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.
„Când a căzut comunismul, în 90, 91, România, în 91 când s-a prăbușit Uniunea Sovietică, să știți că România nu era atât de diferită de Moldova, PIB-ul per capita era cam pe acolo, mic. Societățile nu diferau mult. Astăzi, așa s-a produs decalajul și ai un nivel de prosperitate și dezvoltare de patru ori mai mare, depinde cum îl măsori. Asta se datorează în bună măsură Uniunii Europene, cu mai multe componente. Lumea se gândește la bani, că ne-au dat aia bani. Banii sunt importanți, dar sunt pe locul doi. Cel mai mult este că atunci când te apropii, nici măcar nu este nevoie să fii membru, te apropii, ai terminat capitolele de discuție, e clar că vei intra, se produce o zonă de siguranță, spațiul de justiție, de stat de drept, de predictibilitate a mediului de afaceri, îi face pe investitori să vină și ei au venit, din cei vestici, care ți-au asigurat și ei au crescut.”
Expertul Sorin Ioniță a atras atenția că 40 la sută din fondurile europene accesate de România reprezintă subvenții agricole și de dezvoltare rurală.
„Suntem țări predominant rurale, și Moldova la fel. Cum ar fi să ai tot influxul acesta de bani, care este cu un ordin de mărime mai mare decât ce se discută acum ajutoare pentru Moldova. Deci, sunt niște bani imenși, subvenția pe hectar în România acum, mediu, pe fermier, este de cam 200 de euro pe an, 200 de euro pe an pe hectar, care vin an de an, an de an. Domnule, faci ceva cu banii ăia… Plus, ai celelalte fonduri cu care te dotezi în agricultură. Și-au cumpărat echipamente, alea sunt altceva, proiecte, sunt bani peste. Cum ce beneficiem? Beneficiem pe toate părțile. Unde am fi fost fără asta? Am fi fost tot într-o zonă gri, tot într-o zonă de subdezvoltare.”
Referinduse la politicile Uniunii Europene în domeniul agriculturii, Sorin Ioniță a atras atenția că fermierii din statele europene se bucură de sprijin constant, mai ales că UE ține pulsul pentru a nu admite ca producția agricolă să se vândă pe nimic.
„Fermierii în Europa de Vest reprezintă, nu mai știu cât, 2-3% din populație, dar sunt un lobby foarte puternic din cauza tradiției, ruralitate, așa un aer romantic, ei produc hrana noastră. Și în general, Uniunea Europeană, una din temele ei principale a fost cum să gestionezi supraroducția alimentară, ca să nu scadă prea mult prețurile, să sărăcească fermierii. Și totdeauna au fost aceste jocuri. E o chestiune foarte complicată politica agricolă comunitară, dar pentru o țară de la marginea Uniunii, cum e Moldova, ea nu a avut decât de beneficiat de când cu Acordul de Asociere, în ultimii 10-14 ani, s-a răsturnat raportul comercial. Nu mai e atât de mult comerț cu Rusia, în principal pe produse agricole. Totul s-a dus spre Vest, adică către Uniunea Europeană și ei beneficiază.”
Întrebat care ar trebui să fie reformele prioritare pe care să se axeze autoritățile de la Chișinău, analistul Sorin Ioniță a declarat că justiția este dintotdeauna un indicator pentru o țară candidată pentru aderarea la UE.
„Prioritar, m învățat cu toții în Europa de Eest, este acel capitol Justiție și Afaceri Interne, adică reforma Justiției. Pentru că fără stat de drept, care nu este neapărat asta penală, spectaculoasă, că l-a arestat pe cutare sau cutare. Dar gândiți-vă la justiția comercială, la securitatea contractelor, la faptul că tu ai achiziții publice, procurare publică, care implică autorități publice și dacă nu ai curs de justiție, tribunale curate, unde eu să contest o licitație mânărită și să-mi dea dreptate un judecător corect, care nu a fost cumpărat de nu știu cine, păi asta este esențial pentru dezvoltare. Nu poți fără asta. Și asta este foarte greu de construit. Și am învățat cu toții în Europa de Est și nimeni nu-i perefect.”
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
