Unul dintre ultimele monumente industriale din Chișinăul prerevoluționar și una dintre puținele clădiri din cărămidă roșie rămase în oraș se transformă în ruine. Moara Roșie a funcționat până în anii ‘50, adică aproximativ 100 de ani, iar astăzi pereții acesteia se macină sub ochii trecătorilor.
Autoritățile își pasează responsabilitățile pentru această clădire, care nu este înregistrată la cadastru și a cărui proprietar rămâne o enigmă.
„Pereți jerpeliți, fisuri, acoperiș avariat – așa arată acum moara roșie. Clădirea istorică se află într-o stare deplorabilă, iar interiorul acesteia este plin de gunoaie”, relatează Liubovi Starii, jurnalistă ONE TV.
Situată pe strada ce îi poartă numele, aceasta a fost prima moară cu aburi din Capitală, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
„Aceasta a fost cea mai mare moară din partea de jos a Chișinăului și putea să concureze doar cu moara lui Tuviu Cogan din partea de sus a Chișinăului. În 1901, în iunie, s-a produs un incendiu. Levinzon a făcut reparație și a folosit caramidă roșie și de atunci moara a început să fie numită Moara Roșie. Moara funcționa până în anii ’50 și nu a fost distrusă pe timp de război. Se spune că aceasta a funcționat până în anii ’80, dar a fost folosită drept un depozit. Istoria acestei mori este legată de mișcarea revoluționară, mai exact cu primele greve sindicale. Ghilda i-a ridicat pe angajații morii care solicitau ca ziua de muncă să fie mai scurtă, ei munceau zece ore și voiau să aibă opt ore de lucru și salarii mai mari. Din 25 de angajați, 17 au intrat în grevă”, povestește Olga Sivac, bibliotecar.
Astăzi, din acest complex industrial a mai rămas doar o clădire cu patru nivele. Accesul în interiorul clădirii este interzis. Moara este într-o stare deplorabilă, fiind susținută de șase scafe metalice, care previn prăbușirea acesteia. De-a lungul anilor, terenul a trecut din subordinea Ministerului Culturii, în cea a Primăriei, iar clădirea ar fi fost preluată de o firmă privată.
Locuitorii Capitalei cred în potențialul turistic al monumentului și speră ca aceasta va fi renovată sau cel puțin fortificată.
„Mi se rupe inima când mă uit la clădirea asta. Un monument istoric, care ar trebui să fie demult reînnoit ca să rămână o amintire frumoasă pentru viitoarele generații. În ultimul timp mă tem să merg pe lângă acest monument, să nu-mi cadă în cap. Niciodată nu trec pe aici, trec pe partea cealaltă, chiar mă tem, sincer să vă spun.Uitați-vă cum, chiar și balconul acesta. Totul s-a distrus, strașnic. Trebuie de restabilit, totuși, e un monument istoric care a caracterizat cândva Chișinăul și a fost ceva frumos. Acum, din păcate avem ce avem. Am observat că în ultimul timp foarte multe clădiri sunt distruse și înlocuite cu case particulare sau cu clădiri multietajate și asta e un dezavantaj pentru Chișinăul nostru. Toate clădirile istorice, care ne caracterizează orașul nostru trebuie renovate, restabilite și nu dărâmate, cum se face la noi”.
„Văd un monument istoric, aș spune de o importanță destul de mare, dar cu părere de rău, oamenii cunosc prea puțin despre aceasta clădire. Locuind în zonă m-aș bucura dacă acest monument istoric va fi eventual restaurat. Este într-o stare dezastruoasă, tencuiala cade, trebuie să se ia măsuri”.
Un grup de activiști din Capitală și-a propus un plan ambițios de a da viață clădirilor istorice din Chișinău. Aceștia au creat o aplicație datorită căreia localnicii și turiștii pot afla mai multe curiozități despre monumentele din Capitală.
„Această clădire a trecut prin incendiu, prin transformări, de la moara albă, la moara roșie. Aveți posibilitatea astăzi, să veniți și să proiectați din geamul stâng al intrării centrale prin aplicația artivive să citiți această poveste prin animație 2D și să aflați povestea ce s-a întâmplat, cum a fost și ce poate fi în imaginația voastră și a noastră comună și poate să crească, să schimbe destinația și să fie valorificată”, explică Tatiana Arcan, specialist în marketing digital.
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, susține că Moara Roșie este un obiectiv privatizat, iar reabilitarea acesteia nu intră în atribuțiile ministerului.
„Toată responsabilitatea este a celui proprietar. Proiectele trec pe la noi, nu gestiunea monumentelor este sarcina noastră. Până acum nu am primit nicio scrisoare, nicio intenție a proprietarilor”, spune ministrul.
Un fost angajat al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului municipal Chişinău a menționat pentru ONE TV că terenul pe care este amplasată Moara Roșie aparține municipalității, iar clădirea nu este înregistrată la cadastru.
Consiliera municipală și președinta asociației obștești Save Chișinău, Anetta Dabija, susține că anume din această cauză problema clădirii istorice Moara Roșie nu poate fi gestionată.
„ Terenul aparține municipalității. Clădirea e în proprietatea statului. La cadastru clădirea nu este înregistrată. Cel mai probabil autoritatea publică locală este cea care ar trebui să fie responsabilă de subiectul ăsta și să cerceteze ce s-a întâmplat și de ce nu este înregistrată și să ducă acest proces până la capăt. Sunt foarte multe cazuri, în care terenul este înregistrat, dar clădirea – nu. Nu a fost dusă procedura până la capăt. Până când gestionarul nu va înregistra clădirea la cadastru, ea aparține statutului, dar n-are un gestionar”, menționează Anetta Dabija.
Nici reprezentanții Primăriei nu cunosc cui îi aparține clădirea istorică.
„Terenul este proprietate municipală și pentru că se află în nucleul istoric nu poate fi privatizat. Edificiul propriu zis nu este al municipalității. Probabil, e proprietate privată„, afirmă Vasile Chirilescu, purtător de cuvânt al Primăriei.
Moara Roșie este inclusă în Registrul monumentelor istorice și de arhitectură de importanță națională, fiind considerată o clădire eclectică din mijlocul secolului al XIX-lea.
