Prețurile continuă să crească într-un ritm alarmant. Inflația anuală a ajuns în octombrie la 10,8%, cel mai înalt nivel din iunie 2023, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Indicatorul depășește cu mult limita superioară a intervalului-țintă stabilit de Banca Națională, de 6,5%. Doar într-o lună, inflația a crescut cu 2,2 puncte procentuale, iar față de august – cu aproape patru puncte. În timp ce oamenii se întreabă cum vor face față noilor scumpiri, economiștii avertizează asupra unei situații tot mai îngrijorătoare: prețurile cresc accelerat, dar economia și veniturile populației bat pasul pe loc.
Potrivit BNS, în comparație cu octombrie anul trecut, energia electrică s-a scumpit cu peste 23%, gazele naturale, cu mai bine de 56%, serviciile de transport, cu peste 31%, iar carburanții – cu aproximativ 37,5%. Aceste majorări au avut cea mai mare contribuție la creșterea inflației. În același timp, se scumpesc considerabil și produsele alimentare, ale căror prețuri au crescut, în medie, cu 10,7%.
Oamenii spun că nu fac față cheltuielilor. Pensionarii recunosc că nu s-ar descurca fără ajutorul copiilor, în timp ce alți cetățeni nu stiu cum vor putea achita facturile în această iarnă.
”Și la produse și la medicamente și la toate celea. Eu cred că o să fie mai multe scumpiri. Cumpărăm mai puțin producte, ne stăruim să nu ne îmbolnăvim”.
”Împrumutăm de la bancă, transferuri de la rudele de peste hotare, doar așa. Iarna cu scumpirile ăste, e foarte greu. Nu știu cum să depășim toate aceste greutăți, nu știu cum mergem, multă lumea, vă zic așa la concret, îs în starea depresivă”.
”Fac fața datorită copiilor, fiindcă aici pe loc, am în vedere în oraș, aicea, nu sunt plecați. Servicii comunale, clar lucru s-au ridicat enorm, dar ce de făcut?”.
Expertul economic Marin Gospodarenco avertizează că scumpirile vor afecta considerabil nivelul de trai al populației, iar o asemenea rată a inflației, în condițiile unei creșteri economice reduse, este un semnal deosebit de îngrijorător.
”Aici trebuie să fim foarte clari – nu discutăm despre economia care crește spectaculor și unde populația consumă excesiv, discutăm despre economia vulnerabilă care suportă șocuri repetate de preț. Nu putem combate scumpirea gazului, doar prin scumpirea creditelior. Dobânzile mai mari nu reduc direct tarifele energetice, dar pot reduce investițiile, consumul și capacitatea întreprinderilor de a se dezvolta. Riscăm astfel să avem simultan prețuri ridicate și economia care crește tot mai greu”, Marin Gospodarenco, expert economic.
La rândul său, expertul economic Viorel Gîrbu menționează că autoritățile nu pot influența direct prețurile resurselor energetice. Acesta critică însă politica monetară restrictivă promovată de Guvern și Banca Națională, despre care spune că frânează creșterea economică. Or, tocmai dezvoltarea economiei ar putea compensa efectele inflației prin majorarea salariilor, creșterea veniturilor companiilor și, implicit, îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor.
”Prețurile la resurse energetice este un fenomen derafarea economiei naționale și acest fenomen se dezvoltă indiferent de evoluțiile din economia națională, deci noi nu putem nicicum să influențăm în mod direct prețuri la resurse energetice, din acest motiv aspectul la care noi trebuie s-atragem atenție este creșterea economică, ritmul de creșterea economică, măcar dacă există inflația trebuie să existe și anumită dinamica economică, iar noi ceea ce facem, este pe lânga inflația pe care nu o putem controla – omorâm economia”, Viorel Gîrbu, expert economic.
Pentru a combate inflația, Banca Națională a Moldovei a majorat, pe 5 noiembrie, rata de bază până la 11%. Prin această măsură, BNM urmărește să tempereze consumul populației și să reducă atractivitatea creditării. În același timp, economia Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6% în prima jumătate a anului, iar până la sfârșitul lui 2026, potrivit estimărilor Ministerului Economiei și ale organizațiilor financiare internaționale, creșterea nu va depăși 2%. Economiștii califică situația drept stagflație, o combinație între stagnarea creșterii economice și scumpiri accentuate.
