Consiliul European va recomanda deschiderea negocierilor cu Kievul și Chișinăul pentru aderarea la UE. Potrivit unui draft al concluziilor, acesta este pregătit pentru summitul din 14-15 decembrie. Singura poziție necunoscută este cea a Ungariei.
Concluziile summitului european care va avea loc săptămâna aceasta sunt deja redactate sub formă de draft, iar proiectul provizoriu al declarației finale, în varianta sa de astăzi, la care G4Media a avut acces, recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Draft-ul concluziilor recomandă de asemenea și acordarea statutului de “țară candidată” Georgiei. Lucrul era de așteptat, consensul fiind că cele două țări, Ucraina și Moldova, vin ,,la pachet”.
Summitul va avea loc la Bruxelles, joi și vineri, 14-15 decembrie, iar el va mai avea ca fundal și cedarea de către Spania a președinției rotative a Uniunii, care va fi preluată vreme de șase luni de către Belgia.
Singurul suspans rămâne acum din partea Ungariei, țara care amenință în permanență că s-ar putea opune începerii negocierilor cu Moldova și Ucraina și al cărei lider de facto, premierul Viktor Orbán, se află, de pe poziții naționaliste și filo-putiniste, într-o permanentă opoziție cu instituțiile UE de la Bruxelles.
,,Consiliul salută progresul substanțial pe care Republica Moldova l-a făcut în îndeplinirea obiectivelor care stau la baza statutului său de candidat, în fața provocărilor semnificative care decurg din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și acțiunile hibride împotriva Moldovei însăși. UE este pregătită să asiste în continuare Moldova în reformele sale și implementarea lor susținută, inclusiv pe cele concentrate pe calea sa către UE”, se arată în declarația finală a proiectului provizoriu.
În ceea ce privește elementele fundamentale, Consiliul recunoaște angajamentul clar al Republicii Moldova față de procesul său de reformă și de măsurile decisive luate și subliniază importanța menținerii unui progres durabil și tangibil al reformei, în special în domeniile statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.
Chișinăul este apoi sfătuit să continue să avanseze în reforma justiției, precum și în lupta împotriva corupției, cu accent pe construirea în continuare a unui istoric solid de anchete și condamnări, inclusiv la nivel înalt. cazuri de corupție.
În sfârșit, Consiliul își reiterează angajamentul de a sprijini suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.
Draft-ul concluziilor recomandă, totodată, începerea negocierilor cu Ucraina. Cum am spus, lucrul era de așteptat, consensul fiind că cele două țări vin ,,la pachet”.
Consiliul reamintește sprijinul neclintit al Uniunii Europene pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional și dreptul său inerent de autoapărare împotriva agresiunii ruse. UE va continua să sprijine Ucraina și poporul ucrainean împotriva războiului în desfășurare al Rusiei atâta timp cât este nevoie.
Sunt făcute recomandări similare cu cele din cazul Moldovei, dar se face o referire la chestiunea minorităților, acolo unde se spune că Consiliul ia act de măsurile luate în ceea ce privește drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și așteaptă cu interes măsuri suplimentare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Cât despre celelalte țări care au statutul de ,,candidat” la aderarea la UE, cu toatele având acest statut cu mult înaintea Ucrainei și Moldovei, sunt: Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia.
De asemenea, recomandarea finală este ca și Georgiei să i se acorde statutul de candidat, la care Georgia râvnea încă de anul trecut, când respectivul statut a fost acordat Ucrainei și Moldovei, însă s-a considerat că guvernul de la Tbilisi era mult prea orientat în favoarea Rusiei și nu prezenta o suficientă evoluție democratică.
Totusși, lucrurile nu par a fi evoluat prea mult de atunci, însă strategii politici de la Bruxelles par acum să considere că perspectiva unei apropieri de UE ar putea da rezultate mai bune pentru evoluția societății din Georgia decât ținerea la distanță a țării.
