Pe fiecare raft al Bibliotecii Naționale se află o parte din memoria scrisă a Republicii Moldova. Cărți, publicații și documente rare adunate de-a lungul generațiilor sunt păstrate aici după reguli stricte, pentru a putea fi găsite și consultate chiar și peste zeci de ani. Dar conservarea unui asemenea patrimoniu înseamnă mai mult decât păstrarea cărților pe rafturi. Pe măsură ce colecțiile cresc, biblioteca trebuie să găsească permanent soluții pentru spațiu, condiții de păstrare și restaurare a documentelor deteriorate.
Biblioteca Națională a Republicii Moldova adăpostește o colecție impresionantă de peste 2,4 milioane de unități de patrimoniu, dintre care mai mult de 1,7 milioane sunt volume de carte și documente rare.
”Insuficiența spațiului, pe alocuri, în Biblioteca Națională, desigur că duce la volum de muncă pentru organizarea de selecție a unor publicații care n-au fost solicitate pe parcursul a 50 de ani niciodată sau care nu corespund profilului nostru de dezvoltare, respectiv unele cărți, desigur că noi le decontăm pentru a achiziționa cărți noi, pentru a face loc pentru cărți noi”, Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale.
Aici, spațiul este atât de prețios, încât până și modul în care sunt așezate cărțile este gândit pentru a folosi cât mai eficient fiecare metru.
”Deci, vedeți, tavanul este jos nu numai pentru a face economie de spațiu, dar și pentru că așa mai bine rezistă greutății polițelor. Cărțile sunt grele. Aici avem depozitul unde cărțile sunt aranjate la raft după numărul de inventar. Vedeți că sunt de aceeași mărime. Se face asta pentru a face economie de spațiu”, Aliona Muntean, director adjunct, resursele informaționale ale Bibliotecii Naționale.
O parte dintre cărți au zeci sau chiar sute de ani și necesită intervenții speciale pentru a putea fi păstrate.
”Noi lucrăm cu materiale moderne, avem val japonez, ceea ce e foarte dificilitar, la noi nu există așa ceva. Nu poți să pui hârtie A4, uitați-vă ce contrast mare. Eu am găsit niște hârtie mai veche și o folosesc și vedeți că nu este contrastul așa mare. Regula numărul unu a unui restaurator este păstrarea originalului”, Valentina Granaci, șefa Centrului Național de Conservare și Restaurare a Documentelor.
”Suntem în Centrul Tehnic de Conservare și Restaurare a Documentelor, unde putem vedea una dintre etapele de reabilitare a cărților deteriorate. De exemplu, în camera de dezinfecție a documentelor, cărțile afectate de ciuperci sunt așezate în rânduri și supuse unui proces de dezinfecție cu ajutorul formidronului. Acestea rămân aici aproximativ trei zile și trei nopți, timp în care, prin ventilarea formalinei, sunt distruse toate microorganismele”, Tatiana Burlacu, jurnalistă NEXT TV.
Directoarea Bibliotecii Naționale susține că instituția are nevoie de investiții pentru îmbunătățirea condițiilor. Pentru reparațiile curente, în ultimii ani au fost alocate între 300 și 350 de mii de lei anual.
”În fiecare an beneficiem de finanțare pentru a îmbunătăți unele spații atât pentru colecții, cât și pentru cititori. În acest sens, lucrurile se mișcă poate nu în măsura care ne dorim, dar, inclusiv și spațiile pentru utilizatori, ne străduim să îmbunătățim condițiile. La fel, pe masa Ministerului sunt și schițe de proiect de îmbunătățire a condițiilor în depozite prin schimbarea tâmplăriei, în special în spațiile de depozite. O dată ce vom schimba tâmplăria, vom încălzi pereții, se va schimba și temperatura aerului”, Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale.
La rândul lor reprezentanții Ministerului Culturii spun că, deocamdată, nu există suficiente resurse pentru toate lucrările necesare.
”Suntem conștienți de importanța conservării patrimoniului. Am făcut nenumărate solicitări pentru a obține o finanțare mai mare, dar, din păcate, nu am reușit întotdeauna. Am avut și discuții cu parteneri privați și continuăm aceste demersuri. Biblioteca are un proiect tehnic pentru schimbarea geamurilor, teoretic, acesta ar putea fi un punct de la care să începem, dar încă nu avem toți banii necesari pentru a susține biblioteca așa cum ne-am dori”, Marcela Nistor, secretar de stat Ministerul Culturii.
În cele două sedii ale Bibliotecii Naționale lucrează aproximativ 170 de bibliotecari și până la 60 de angajați din personalul tehnic.
