Tragedia din raionul Criuleni, unde un bărbat și-ar fi ucis soția, apoi s-ar fi sinucis, deși era obligat să poarte o brățară electronică pentru a fi monitorizat și împiedicat să se apropie de victimă, reduce încrederea victimelor violenței în autorități și le-ar putea descuraja să mai ceară ajutor, afirmă unii experți în drept consultați de ONE TV. Pentru recâștigarea acestei încrederi, autoritățile trebuie să vină cu o serie de măsuri urgente, inclusiv să stabilească un mecanism foarte clar de reacție, astfel încât victimele să poată fi salvate în cazul în care agresorul încalcă măsurile de protecție, mai ales în situațiile în care fiecare minut contează.
Avocata Violeta Gașițoi afirmă că tragedia din raionul Criuleni trebuie investigată minuțios și profesionist pentru a se stabili dacă a fost vorba despre o deficiență tehnică, o abatere disciplinară sau o infracțiune.
,,Care să răspundă cel puțin la următoarele întrebări: cine monitoriza agresorul în ziua respectivă, ce semnale au fost înregistrate, la ce oră, cine le-a văzut, ce obligații avea persoana respectivă când a fost anunțată poliția, când a pornit echipajul, când a ajuns, dacă victima a fost avertizată, dacă dispozitivul a fost deteriorat sau a încetat să transmită și din ce motiv, și dacă exista informația despre revenirea agresorului în Republica Moldova”, a menționat Violeta Gașițoi.
Vadim Vieru, avocat al Asociației „Promo-LEX”, menționează că autoritățile trebuie să verifice brățările electronice ale persoanelor aflate în prezent sub monitorizare, în contextul în care, potrivit datelor publice, 354 de persoane se află în proces de monitorizare, iar mai mult de jumătate dintre acestea, adică 190, sunt agresori familiali.
,,Statul trebuie să inventarieze fiecare caz, să se asigure că în aceste 300 și ceva de cazuri, echipamentul tehnic și partea tehnică cel puțin funcționează corespunzător. Pe lângă tragedia care s-a întâmplat și decesul victimei are un efect puternic de descurajare a victimelor violenței în familie de a solicita în genere ajutor de la poliție pe astfel de cazuri”, a adăugat Vadim Vieru.
De asemenea, autoritățile trebuie să crească capacitățile Inspectoratului Național de Probațiune, în contextul în care în spațiul public se discută că brățările electronice de care dispune instituția ar fi necalitative.
,,Prin rezolvarea acestei părți tehnice nu întorci încrederea și nu le dai încredere victimelor că ele o să se simtă în siguranță, dacă o să se adreseze la poliție. Poliția, zi de zi, trebuie să dovedească că manifestă o atitudine de zero toleranță față de agresorii familiali și nu doar”, a explicat avocatul.
Iar apărătoarea Violeta Gașițoi subliniază că trebuie pus la punct și regulamentul privind intervenția autorităților atunci când agresorul încalcă ordonanța de protecție și se apropie de victimă. Aceasta menționează că, în cazul în care persoana intră într-o zonă interzisă, poliția trebuie informată imediat pentru a interveni operativ. Astfel, normele folosesc termeni precum „imediat” și „operativ”, însă nu stabilesc un termen clar pentru intervenția echipajului. Avocata nuanțează că, pentru o victimă aflată în pericol, nu contează numărul instituțiilor și al regulamentelor, ci modul în care circulă informația între acestea și dacă reacția autorităților este mai rapidă decât agresorul.
,,Un minut, trei minute, cinci minute pentru transmiterea alertei și anumit termen pentru intervenția echipajului. Într-o situație de risc letal, diferența aceasta este enormă. Dacă agresorul se află la sute de metri de victimă, nu este suficient să avem în lege expresia „intervenție operativă”. Trebuie să existe un protocol extrem de clar: ce se întâmplă în prima minută, cine sunA victima, cine alertează 112, cine expediază echipajul și ce se întâmplă dacă dispozitivul nu mai transmite. Monitorizarea electronică nu trebuie să ne ajute să reconstruim traseul agresorului, după ce o femeie a fost deja ucisă, scopul ei este să împiedice ca aceea femeie să fie ucisă”, a conchis Violeta Gașițoi.
Procuratura Generală a inițiat o cauză penală în acest caz pentru „lipsirea de viață din imprudență de către o persoană publică sau de către o persoană cu funcție de demnitate publică aflată în exercițiul funcției”, infracțiune care se pedepsește cu închisoare de până la cinci ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani. Acuzarea menționează că ancheta a fost inițiată pe faptă, iar, în acest moment, nu există suspecți.
