Sistemul judecătoresc se confruntă cu un deficit semnificativ de magistrați. Peste 170 de funcții sunt vacante, iar cel mai mare deficit se înregistrează la instanțele de apel. Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii pune această criză pe seama numărului redus de candidați la Institutul Național al Justiției și a efectelor procesului de evaluare externă. Experții în domeniu susțin însă că problema poate fi atenuată prin schimbarea modului de recrutare a judecătorilor și prin atragerea profesioniștilor din alte domenii juridice, inclusiv din avocatură.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, susține că lipsa judecătorilor pune o presiune tot mai mare asupra celor aflați în funcție și duce la prelungirea termenelor de examinare a dosarelor.
”Odata cu implementarea acestei evaluări externe, mulți dintre judecătorii de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție au ales să plece în demisie pentru a nu trece prin procedura de evaluare și au fost evident judecători care au decis să treacă prin această procedură și nu au promovat și respectiv au fost eliberați din funcție.”, a spus Caraman.
Cel mai mare deficit se înregistrează la Curțile de Apel. Acolo nu pot fi numiți judecători aflați la început de carieră, iar mulți magistrați cu experiență evită transferul din cauza stresului administrativ.
”Raportat responsabilitate la remunerare, judecătorii decid să rămână în instanțele de prim nivel unde au și o responsabilitate ceva mai mică decât la instanțele de apel, au un volum de lucru mai mic și o remunerare nu cu mult mai mică.”, a mai precizat președintele CSM.
Printre judecătorii din instanțele de apel se numără și Natalia Bondarenco, care activează de aproape 20 de ani la Curtea de Apel Sud. Deși a atins vârsta de pensionare, magistrata spune că nu intenționează să părăsească sistemul, deoarece acesta are nevoie de judecători cu experiență, care să îi îndrume pe cei aflați la început de carieră.
”Tinerii care vin ca judecători să activeze, au nevoie de susținerea persoanelor care au experiență mai mare și de viață și de judecător Noi nu am avut Institutul National de Justitie, chem pe toti tinerii care absolvă universitatea totuși sa participe la acest concurs, sa învețe la institut. Noi dupa universitate am fost primiți la lucru, la procuratură sau poliție, și făceam carieră mai mult bazata o experienta.”, a spus Natalia Bondarenco, judecătoare și membru CSM.
Autoritățile analizează mai multe măsuri pentru a face profesia de judecător mai atractivă.
”Sa construim un sistem in care cei mai buni absolvenți ai facultății de drept să-și dorească să devină judecători, să dorească să devină profesioniști cu experiență și mai mult să aibă motive să își continue cariera.”, a declarat Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției.
”Judecătorului i se cer competența juridică, integritate, independența în gândire, echilibru și curaj oral. Uneori cea mai dificilă hotărâre nu este aceea care implică cele mai sofisticate probleme de drept, ci aceea care trebuie pronunțată în pofida presiunilor, a conveniențelor momentului sau a așteptărilor publice.”, a spus președinte Curții Constituționale, Domnica Manole.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe dedicate consolidării atractivității profesiei de judecător. Unii experți în domeniul justiției susțin că actualul deficit era previzibil încă de la lansarea procesului de evaluare externă. Potrivit acestora, sistemul nu a fost pregătit să înlocuiască rapid magistrații care au părăsit funcția.
”De aceea trebuie regândit sistemul de angajare, inclusiv prin cooptarea de specialiști din alte profesii, de ce nu din avocatură, unde chiar se regăsesc cadre profesioniste și bine pregătite pentru a face față provocărilor.”, a menționat Alexandru Bot, expert în justiție.
În prezent, sistemul judecătoresc din Republica Moldova activează peste 350 de magistrați.
