Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei prin care aceasta a solicitat suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și cererea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Curtea a decis că va continua examinarea cauzei în fond miercuri, 8 iulie. Instanța urmează să verifice constituționalitatea unor prevederi ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv unele care țin de organizarea alegerilor în autonomie.
Pe 9 martie curent, Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională și a cerut verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Una dintre acestea ține de posibilitatea Adunării Populare de a aproba componența autorității electorale din autonomie. Ministerul Justiției consideră că această atribuție crează o suprapunere de competențe între instituțiile statului și cele ale Găgăuziei. Reprezentantul Guvernului, Mihai Gheorghieș, a declarat că autonomia găgăuză este garantată de Constituție, dar funcționează în limitele stabilite de aceasta și ale statului unitar.
”Arhitecura constituțională este clară, autonomia găgăuză este reală, dar limitată de caracterul unitar al statului și de competențele autoriăților naționale. Constituția atribuie găgăuziei competențe de ordin politic, social și economic. El nu atribuie comopetențe pentru participarea la organizarea funcțiilor suverane alte statului, precum securitatea națională sau administrarea electorală. Dialogul și cooperarea dintre autoritățile centrale și locale trebuie menținute, dar autonomia nu poate fi transformată într-un mecanism de cogestiune obligatorie a funcțiilor statului.”, a spus Mihai Gheorghieș, secretar de stat, Ministerul Justiției.
În ședința de marți a Curții Constituționale, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei, Iurie Mărgineanu, a spus că parlamentul din regiune reprezintă autonomia găgăuză. El a precizat că implicarea autorităților locale în formarea instituțiilor regionale este un principiu democratic și nu afectează unitatea statului. Mai mult, acesta a cerut adresarea unei cereri pentru o opinie consultativă către Comisia de la Veneția. Totodată, Adunarea Populară a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției.
”Nu există un dualism instituțional care contravine statului unitar, ci o configurație admistrativă mixtă, permisă de Constituție. Organul electoral regional nu este paralel, ci este integrat în sistemul național, cu scopul de a administra particularitățile regionale, fără a prejudicia integritatea scurtinului național.”, a spus Iurie Mărgineanu, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei.
Totuși, solicitările Adunării Populare au fost respinse de judecătorii constituționali. Magistrații Înaltei Curți au decis să reia examinarea sesizării în fond miercuri, 8 iulie.
Luni, noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a solicitat Curții Constituționale să amâne ședința în care urma să fie analizată sesizarea privind organizarea alegerilor din regiune. Gaidarji a spus că această amânare ar permite inițierea unor negocieri între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău pentru a găsi o soluție pentru problemele legate de blocajul organizării alegerilor. Potrivit lui, un dialog politic ar putea ajuta la depășirea neînțelegerilor dintre cele două părți. Menționăm că organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei se află într-un impas de câteva luni. Autoritățile de la Comrat insistă ca scrutinul să fie organizat în baza normelor locale, cu implicarea propriului organism electoral, și nu în conformitate cu legislația națională. Acest lucru înseamnă că nu se aplică regulile privind donațiile pentru candidați și nici verificarea acestora de către ANI sau alte instituții de control. Această poziție este contestată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care consideră deciziile autonomiei ilegale. Pe data de 7 aprilie, Curtea de Apel Sud a admis solicitarea Cancelariei de Stat și a suspendat trei hotărâri ale Adunării Populare: cea privind componența consiliului electoral local, modul de organizare a scrutinului și data desfășurării acestuia.
