Reforma administrației publice locale, care trebuie realizată până în 2027, an în care vor avea loc alegerile locale din țară, rămâne un subiect aprins de dispută între putere și opoziție. Chiar dacă reprezentanții Guvernului recunosc că aceasta nu va soluționa toate problemele din localități, aceștia susțin că reforma va aduce, în următorii patru ani, investiții de 6,5 miliarde de lei. De cealaltă parte, reprezentanții opoziției afirmă că reforma este grăbită și cer mai multe explicații privind modul în care va arăta noua structură administrativă a țării. Opiniile au fost exprimate în cadrul unui eveniment care a reunit decidenți și experți, ultimii reiterând necesitatea reformei.
Potrivit reprezentanților Guvernului, reforma va oferi mai multă autonomie financiară administrațiilor locale.
”Cu siguranță și ne dăm seama că această reformă nu va rezolva absolut toate cele 100% de probleme care sunt în localitățile noastre. Ne dăm seama că pe parcursul celor 35 de ani, atunci când s-au făcut modernizări a serviciilor. Când avem în spitale tomografii computerizate, table digitale în licee, structura administrației publice și ceea ce avem în ea a rămas practic neschimbat de 35 de ani, de când Republica Moldova este țară independentă”, Diana Chiriac, prim-ministrului în domeniul Administrației Publice.
Reprezentanții Congresul Autorităților Publice Locale din Moldova consideră însă că prin această reformă se reduce semnificativ rolul primăriei în comunitate.
”Un element foarte important este confuzia și lipsa unei clarități este „Ce înseamnă totuși o autoritate publică locală? O primărie? Pentru că ceea ce observăm e că s-a redus rolul primăriei la o entitate precum un agent economic, că el trebuie să aducă doar bani”, Viorel Furdui, director Congresul Autorităților Publice Locale din Moldova.
Opoziția parlamentară nu respinge ideea reformei, dar critică lipsa unor explicații clare privind modul în care va funcționa noul sistem administrativ.
”Guvernul ar trebui să vină cu proiecte clare de infrastructură, cu promisiuni clare în kilometri de drum, de apeduct, de canalizare. Dar am văzut doar niște promisiuni care astăzi nu au resurse financiare pentru a fi acoperite”, Vlad Batrîncea, deputat PSRM.
”Problema majoră este că lipsește la momentul de față elementul cheie al acestei reforme, ale acestui concept. Nu știe nimeni în țara asta și nu este declarat care vor fi competențele raioanelor și care vor fi competențele primăriilor după reformă. Cu ce se vor ocupa acele raioane care vor fi mari”, Ion Chicu, deputat fracțiunea Alternativa.
Iar unii dintre ei propun modele alternative, precum municipii în loc de raioane.
”Organizatorii evenimentul, Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și Școala de Administrație Publică a Universității de Stat din Moldova subliniază că discuțiile trebuie extinse pentru a evita greșeli și a obține consens politic și social”, Mark Tkaciuk, deputat neafiliat.
”Sunt multiple divergențe, deși există și puncte de convergență, există foarte multe divergențe. De aia e nevoie de discuții cât mai largi, cât mai cuprinzătoare, cât mai incluzive, astfel încât aspectele să fie discutate minuțios și să se găsească un consens”, Ana Mihailov, directoarea fundației ”Friedrich Ebert” Moldova.
”Trebuie să înțelegem că fără o astfel de reformă noi nu putem să vorbim despre un viitor previzibil, atunci când vorbim de asigurarea funcționalității administrației publice locale în mod special. Este altceva că noi această reformă trebuie să o concepem și să o petrecem în varianta în care ea să cuprindă toată administrația publică. Și administrația publică centrală și administrația publică locală”, Sergiu Palihovici, director școala de Administrație Publică, USM.
Potrivit conceptului de reformă prezentat anterior de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, numărul raioanelor ar urma să fie redus de la 32 la 10, iar primăriile cu mai puțin de 3 mii de locuitori vor fi comasate. Autoritățile spun că actualul sistem este prea fragmentat și nu mai poate susține dezvoltarea locală. Datele oficiale arată că peste 87 la sută dintre primăriile din Republica Moldova au sub 3 mii de locuitori și depind în mare parte de transferurile de la stat.
