Tehnologiile moderne și combinele de ultimă generație în agricultură nu mai sunt de mult un moft, ci o necesitate pentru un business competitiv. În prezent, discuția schimbă accentul spre implementarea inteligenței artificiale într-un sector considerat tradițional și conservator. La cea mai recentă conferință AgTech, care reunește fermieri și furnizori de servicii și tehnică agricolă, s-au discutat metode tot mai inovatoare de gestionare a afacerilor agricole.
Eugeniu Adam și compania sa oferă servicii de digitalizare a tuturor proceselor agricole, precum și monitorizarea oricărei activități pe teren. Combinând aceste soluții cu tehnica modernă, rezolvăm multe dintre problemele fermierilor, susține acesta.
”Pentru că ceea ce poți măsura, contabiliza își poți transforma într-un rezultat tactil. Și s-o putea transforma rezultat în cifre. Și acolo unde fermele la scara mare gestionează sute și mii de hectare au nevoie de un instrument pentru a optimiza gestiunea întreprinderilor agricole și de a folosi câți mai mulți oameni pentru a gestiona eficient o suprafață foarte mare de teren”, Eugeniu Adam, fondator platformă digitalizare a proceselor în agricultură.
Firma reprezentată de Andrei Elai oferă servicii de vânzare și întreținere a dronelor agricole moderne, care, integrate în procesele digitalizate, pot automatiza aproape complet anumite activități ce anterior necesitau echipe întregi de oameni.
”Asta înseamnă o productivitate mult mai înaltă – 200-250 de hectare pe zi vor putea fi stropite ușor, asta înseamnă un nou sistem de pulveralizare mai puternic. Noi avem o putere suficientă ca să pulverizăm și sub frunze ceea ce ar fi premordial în stropitul viilor și livezilor”, Andrei Elai, manager companie de vânzări a dronelor.
Inovațiile tehnologice nu vizează doar marile ferme. Vlad Vedrașco, viticultor, afirmă că investiția sa pe hectar este de aproximativ 100.000 de euro, de zece ori mai mare decât media, însă aceasta permite creșterea veniturilor de aproape cinci ori anual.
”Prin instalarea tuburilor infraroshu pentru protecția antiîngheț. Prin instalarea senzorilor pentru umeditate aer-vând, stațiilor de meteo ca să putem să prevenim toate riscurile care vin din partea de boli și dăunarea calității. Și într-un final prin contificarea volumului și cantității reclotate ca să putem să avem profit”, Vlad Vedrașco, fermier mic, explorator și crescător de struguri.
Mihail Bocancea, un fermier cu câteva mii de hectare pe care cultuvă diverse culturi, spune că forța de muncă disponibilă reprezintă o provocare, însă implementarea tehnologiilor a redus nevoia de implicare fizică a angajaților cu 80% în ultimii 10 ani.
”În temei soft-urile noi, acces la monitorizare de la satelit, s-a ușorat mult munca, ce merge vorba de munca fizică, noi am trecut deja la deminisiuni mai mari, am cumpărat utilajele care acoperă suprafeți mai mari, dintr-o singură trecere”, Mihail Bocancea, fermier.
Secretarul general al Ministerului Agriculturii, Sergiu Gerciu, afirmă că agricultura nu trebuie să rămână în urmă față de alte sectoare economice și trebuie să integreze inteligența artificială în activitatea zilnică.
”Inteligența artificală astăzi permite să avem o analiză mai predictibilă a recoltelor, modele de prognoză a bolilor și dăunătorilor, precum și monitorizare culturilor prin imaginile de satelit a dronelor, sau sisteme autonome de operare în agricultură”, Sergiu Gherciu, secretar general al Ministerului Agriculturii.
Conferința AgTech din acest an a reunit peste 200 de fermieri. Aceasta a întrunit atât experți internaționali și locali în digitalizarea agriculturii, cât și reprezentanți ai ministerului de profil.
