Congresul Autorităților Locale din Moldova sprijină reforma administrației publice locale, dar insistă ca procesul să fie unul etapizat și bine structurat. CALM mai susține că reforma APL inițiată de autorități este una grăbită și nu se reduce doar la schimbări teritoriale, ci include și competențele locale, descentralizarea serviciilor, sistemul financiar și gestionarea patrimoniului și proprietăților. De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului recunosc că nu au concept bine definit privind implementarea reformei, însă dau asigurări că vor discuta cu toți actorii implicați în acest proces.
Președintele CALM, Tatiana Badan, care este și primarul satului Selemet din raionul Cimișlia susține că reforma este grăbită și ridică multe semne de întrebare. În acest sens reprezentanții CALM au semnat și o Declarație pe care o vor transmite Guvernului.
„Pe noi ne interesează mai multe lucruri ce facem cu angajații din primăriile care vor fi amalgamate și vor fi transmise la o altă primărie. Cum va fi transmisă memoria instituțională. Cum vom păstra oamenii care au muncit o viață întreagă și au o experiență în administrația publică locală. Noi am solicitat și solicităm să nu fie o reformă impusă sau grăbită pentru că asta nu ne va rezolva imediat problemele care ni le propune prin comasări prin reorganizarea teritorială”, declarat Tatiana Badan, președintele CALM.
O altă solicitare pe care o cer reprezentanții CALM este excluderea plafonului minim de trei mii de locuitori prevăzut în proiect.
„În legătură cu faptul că 88 la sută din unitățile administrativ teritoriale au o populație până la trei mii de locuitori. Solicităm ca capacitatea fiscală să fie calculată nu veniturile numai din salariu persoanelor fizice dar să fie toate veniturile care sunt colectate raportate la numărul de locuitori. Noi ne dorim și aprobarea regulamentului ce ține de cofinanțarea și refinanțarea fondurilor care vor veni de la Uniunea Europeană”, a declarat Marcela Bobeica, vicepreședintele CALM.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, susține că reforma este una incertă, iar presiunea cea mai mare va cădea pe primarii localităților amalgamate.
„Nu se dă răspuns care este situația cu infrastructura drumurilor, care este situația cu serviciile publice care le prestează acum primăriile direct cetățenilor. Ce se va întâmpla cu sistemul financiar care sunt stimulentele. Nu există stimulente reale, atractive. Nu există multe lucruri care încă nu sunt rezolvate pentru că amalgamarea voluntară să devină în instrument și un mecanism real”, a spus Viorel Furdui, directorul executiv CALM.
La rândul lor, reprezentanții Guvernului susțin că vor ține cont de recomandările CALM și încurajează amalgamarea voluntară.
„Avem peste 400 de primării care deja s-au antrenat într-un proces de amalgamare voluntară. În fiecare zi vedem decizii de inițierea procesului de amalgamare voluntară. Nu există obligația de a organiza referendum atunci când avem un proces de amalgamare oricare ar fi el”, a spus Alexei Buzu, secretar general al Guvernului.
Proiectul reformei administrației publice locale a fost lansat în luna ianuarie de Guvernul Republicii Moldova. Conform autorităților, reforma va aduce avantaje pentru cetățeni, inclusiv mai multe fonduri pentru proiecte și servicii, reducerea birocrației și un acces simplificat la acte printr-un ghișeu unic. În plus, satele vor rămâne, iar primăriile se vor consolida, prin înființarea centrelor de servicii locale.
