Ziua României este sărbătorită în fiecare an pe 1 Decembrie, dată care marchează Marea Unire de la 1918. La Alba Iulia, reprezentanții românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat unirea cu România, moment decisiv în formarea statului național unitar român.
Decizia de unire a fost adoptată în unanimitate în cadrul Marii Adunări Naționale. Prin Legea nr. 10/1990, după Revoluția din 1989, 1 Decembrie a devenit oficial Ziua Națională a României.
Marea Unire a completat procesul început în 1859, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub Alexandru Ioan Cuza. A urmat alipirea Dobrogei în 1878, apoi unirea Basarabiei și Bucovinei în 1918, pentru ca România Mare să devină realitate în timpul regelui Ferdinand I.
După Adunarea de la Alba Iulia, a fost format Marele Consiliu Național Român și Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu, cu rol de administrație provizorie. Ulterior, Parlamentul României a adoptat legile care au organizat noile provincii unite cu țara.
Unirea a primit treptat și recunoaștere internațională. Tratatul de la Saint-Germain (1919) a confirmat unirea Bucovinei, iar Tratatul de la Trianon (1920) a recunoscut unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
De-a lungul timpului, România a avut mai multe zile naționale. 10 Mai (în perioada monarhiei) și 23 August (în timpul regimului comunist). Din 1990, 1 Decembrie este sărbătoarea oficială a statului român.
Ziua Națională este marcată prin parade militare, ceremonii oficiale, slujbe religioase, manifestări culturale și arborarea drapelului tricolor. Românii celebrează astfel valorile naționale și sacrificiile care au făcut posibilă Marea Unire.
Pe lângă această zi, România sărbătorește și 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române din 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, un alt moment esențial în formarea statului modern.
