Victimele celui mai amplu val al deportărilor staliniste din Basarabia au fost comemorate la Chișinău. Zeci de oameni care au trăit acele evenimente tragice sau le cunosc din poveștile părinților și bunicilor au venit la Monumentul „Trenul Durerii”, din scuarul Gării Feroviare, pentru a aduce un omagiu celor ridicați cu forța din propriile case în urmă cu 77 de ani. La ceremonie au participat și primele persoane în stat.
Cu fotografii îngălbenite de vreme strânse la piept, flori și lumânări, oamenii au venit să aducă un omagiu celor care au avut de suferit în timpul deportărilor staliniste.
”Am făcut fotografia în 1949, când eram clasa I. Și aș vrea poate voi găsi vreunul cu care ne jucam pe boarjă, săream într-un picior. Aș vrea să văd pe vreunul. Poate se va recunoaște cineva de pe fotografia asta și să-mi dea de știre.”
La peste șapte decenii de la acele tragedii, supraviețuitorii spun că memoria victimelor trebuie păstrată vie. Ei își doresc ca tinerii să cunoască adevărul despre deportări.
” Eu îmi doresc în primul rând să facem o muncă de educație a tinerei generații, pentru ca acele situații tragice să nu se mai întâmple în viața noastră. Ceea ce povesteau rudele noastre e ceva îngrozitor. Să trăiești în bordei, să lucrezi zi de zi la tăiat pădure, să nu ai niciun drept. ”
”Deja poate nepoții și strănepoții noștri vor vorbi mai des. Dar ce s-a făcut în 30 de ani asta e mizerie. O mizerie. Noi, de pildă, douăzeci și ceva de nai am umblat prin judecată. Vă dați seama? -Ca să obțineți ce? -Ca să obținem dărâmături, doamna. ”
În memoria celor care nu mai sunt în viață, participanții au păstrat un moment de reculegere în fața Monumentului „Trenul Durerii”.
În cadrul ceremoniei, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postică, a cerut autorităților să adopte o lege care să sancționeze negarea sau minimalizarea crimelor regimului sovietic.
”Este un lucru foarte și foarte dureros pentru cei care au suferit de pe urma represiunilor politice să vadă cum 8-10% din Parlamentul Republicii Moldova practic scuipă în memoria celor care au avut de suferit. Este un lucru inadmisibil. Profitând de prezența înaltelor persoane, rog și insist să fie adoptată o lege care să condamne în mod expres negarea, trivializarea sau diminuarea consecințelor represiunilor politice în Republica Moldova.”, a spus Alexandru Postică, președintele Asociației foștilor deportați și deținuți politici.
Președinta Maia Sandu a subliniat în discursul său că lecțiile trecutului nu trebuie uitate.
”Avem responsabilitatea istorică nu doar în fața neamului nostru, dar în fața întregii Europe, să spunem lucrurilor pe nume. Aceasta este fața adevărată a ocupației sovietice. Iar istoria se repetă sub ochii noștri. Ce a făcut odată puterea sovietică, le face Rusia lui Putin astăzi ucrainenilor. Și le va face oricărui popor dacă va fi lăsată.”, a spus președinta Maia Sandu.
În cel de-al doilea val al deportărilor, din 6 iulie 1949, aproape 36 de mii de oameni au fost ridicați din propriile case și deportați. Printre ei se numărau aproape 10 mii de bărbați, peste 14 mii de femei și aproape 12 mii de copii.
